scoala de soferi AutoCoz Pilot FRC

Login

Login Form

Hot Product

Curs legislatie rutiera


Curs de legislatie rutiera simplificat

Am simplificat invatarea exulzand paragrafele care nu sunt importante pentru obtinerea permisului auto  categoria B.

Chestionare auto


Chestionare auto


Chestionarele auto sunt cele de la examenul oficial DRPCIV si sunt actualizate conform ultimilor modificari ale Codului Rutier.

Informatii utile


Informatii utile


Informatii utile si pasii care trebuie urmati in vederea obtinerii permisului de conducere.

Who's Online

We have  0 users online

We have  3 guests online

CODUL RUTIER SIMPLIFICAT

Am simplificat învăţarea, excluzând paragrafele care nu sunt importante pentru obţinerea permisului auto categoria B. Cuvintele colorate cu roşu au cel mai ridicat grad de importanţă, cele albastre au grad mediu de importanţă. Tot ce se află pe pagină trebuie citit.
Capitolul I - Dispozitii generale
În sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul înteles:
1. acordare a prioritatii – obligatia oricarui participant la trafic de a nu-si continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea îi obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa-si modifice directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;
2. acostament – fâsia laterala cuprinsa între limita partii carosabile si marginea platformei drumului;
3. amenajari rutiere – totalitatea constructiilor, dispozitivelor si oricaror mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizarii, amplasate pe drumul public în scopul asigurarii securitatii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor cuplat cu unul sau doua vehicule, care circula pe drum ca o unitate;
5. autostrada – drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, în mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul - orice vehicul echipat, prin constructie, cu un motor cu propulsie, in scopul deplasarii pe drum. Mopedele, troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaietractoarele folosite exclusiv in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele destinate pentru efectuarea de servicii sau lucrari, denumite masini autopropulsate, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
7. banda de circulatie – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia într-un sens a unui sir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;
8. banda de urgenta – subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, în sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor în cazuri justificateprecum si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau în misiuni cu caracter de urgenta;
9. banda reversibila – banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata lânga axa drumului, destinata circulatiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în functie de intensitatea traficului;
10. bicicleta – vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficiala – unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public si sunt însotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au în functiune semnale speciale de avertizare sonore si luminoase de culoare rosie;
12. conducator – persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau în turma, de povara ori de calarie;
13. conducator de autovehicul sau tramvai, atestat profesional – persoana fizica posesoare a unui permis de conducere si a unui certificat de atestare profesionala, care conduce un autovehicul de o anumita categorie, cu sau fara remorca, pentru transportul de marfuri, persoane sau alte servicii;
13.1. constatare amiabila de accident – procedura prin care doi conducatori de vehicule încheie o întelegere în forma scrisa prin care convin cu privire la circumstantele producerii unui accident de circulatie în care acestia sunt implicati si din care au rezultat numai pagube materiale, ce se înregistreaza la societatea de asigurari care a emis polita de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, a carui titular este conducatorul de vehicul vinovat de producerea accidentului sau, dupa caz, proprietarul sau detinatorul acesteia;
14. drum public – orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt închise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
15. unitati de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizate în acest sens – unitatile sanitare cu personal calificat si dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala ambulatorie a candidatilor la obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de autovehicule sau tramvai, autorizate de catre autoritatile de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz;
16. intersectie – orice încrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea;
17. localitate – catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masa totala maxima autorizata – masa maxima a unui vehicul încarcat, declarata admisibila în urma omologarii de catre autoritatea competenta;
19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenta în aerul expirat a alcoolului;
20. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic – dispozitivul care stabileste concentratia de alcool în aerul expirat ori destinat masurarii vitezei sau prin care se probeaza încalcari ale unor reguli de circulatie;
21. moped - vehicul, cu doua sau trei roti, a carui viteza maxima prin constructie este mai mare de 25 km/h, dar nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala continua maxima nu depaseste 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depaseste 350 kg, neincluzand masa bateriilor in cazul vehiculului electric. Este asimilat mopedului cvadriciclul usor, astfel cum este definit la pct. 6 partea A din anexa nr. 1 la sectiunea 4 din Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
22. motocicleta – autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;
23. parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;
24. participant la trafic – persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;
25. pista pentru biciclete – subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separata de drum, special amenajata, semnalizata si marcata corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, în conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice;
27. remorca – vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorca usoara – remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
29. semiremorca – remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata în parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier – tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;
32. trecere la nivel – încrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platforma independenta;
32.1. triciclu cu motor – autovehicul cu trei roti dispuse simetric, a carui viteza maxima prin constructie depaseste 45km/h, care este echipat cu un motor avand o cilindree de peste 50 cm3, in cazul unui motor cu ardere interna, sau cu un motor electric cu putere nominala continua ce depaseste 4 kW;
33. trotuar – spatiul longitudinal situat în partea laterala a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;
34. detinator – persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite – vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute în reglementarile legale;
37. vehicul în circulatie internationala sau în trafic international – vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat;
38. zona drumului public - cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, având intrarile si iesirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidentiala – perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, având intrarile si iesirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.
Art.8.
Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele si tramvaiele trebuie sa fie dotate cu truse medicale de prim-ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingatoare de incendiu, omologate.
Art.10.
(1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.
(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, împreuna cu institutiile abilitate de lege.
Art.13.
(5) Este interzisa punerea în circulatie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele în vigoare, precum si în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de înregistrare este retinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de valabilitate a expirat.
Art.17.
(1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea doar în cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, în urmatoarele cazuri:
a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia într-un spatiu adecvat, detinut în conditiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate în vederea dezmembrarii;
c) la scoaterea definitiva din România a vehiculului respectiv;
d) în cazul furtului vehiculului.
(2) Radierea din evidenta a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în conditiile legii.
(3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.
(4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei publice locale, fara stapân sau abandonate, se radiaza din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.
Capitolul III - Conducatorii de vehicule
Art.20.
(4) Varsta minima pentru obtinerea permisului de conducere este de:
a) 16 ani impliniti, pentru categoriile de vehicule AM, A1 si B1;
b) 18 ani impliniti, pentru categoriile de vehicule A2, B, BE, C1, C1E si Tr;
c) 20 de ani impliniti, daca persoana are o experienta de cel putin 2 ani de conducere a motocicletelor din categoria A2, sau 24 de ani impliniti, pentru motocicletele din categoria A;
d) 21 de ani pentru categoriile de vehicule C, CE, D1 si D1E, precum si pentru triciclurile cu motor din categoria A;
e) 24 de ani pentru categoriile de vehicule D, DE, Tb si Tv.
Art.22.
(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retragede catre politia rutiera si poate fi redobândit numai dupa încetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.
SECTIUNEA 2 - Permisul de conducere
Art.23.
(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în conditiile stabilite prin regulament, si persoanele care urmeaza uncurs de pregatire practica, în vederea obtinerii permisului de conducere, numai în prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat în acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.
(3) Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare în vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul, raspund împreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza pentru încalcarea de catre aceasta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.
Capitolul IV - Semnalizarea rutiera
Art.30.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii au urmatoarele semnificatii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare rosie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbena, împreuna cu cel de culoare rosie, interzic trecerea.
Art.31.
Participantii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier, precum si semnificatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutiera, în urmatoarea ordine de prioritate:
a) semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevazute la art.32 alin.(2) lit.a) si b);
c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie.
Art.32.
(1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii:
a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca în directia de mers cât mai aproape de marginea drumului;
b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;
c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.
(2) Sunt autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:
a) pentru lumina rosie – autovehiculele apartinând politiei si pompierilor;
b) pentru lumina albastra autovehiculele apartinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta sau medicina legala, protectiei civile, Ministerului Apararii care însotesc coloane militare, unitatilor speciale ale Serviciului Român de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public, precum si cele apartinând Departamentului National Anticoruptie, atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta;
c) pentru lumina galbena – autovehiculele cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care însotesc asemenea vehicule, cele care transporta anumite marfuri sau substante periculoase, cele destinate întretinerii, repararii ori verificarii unor lucrari efectuate în partea carosabila sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii, transportului si depanarii autovehiculelor ramase în pana sau avariate, precum si tractoarele care tracteaza utilajele agricole si tehnologice agabaritice. Inspectoratul General al Politiei Române poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbena pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta.
(3) Autovehiculele prevazute la alin.(2) lit.a) si b) trebuie sa fie echipate si cu mijloace speciale sonore de avertizare.
(4) Pe autovehiculele apartinând politiei si pe cele prevazute la alin.(2) lit.c) pot fi instalate si dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate participantilor la trafic.
Capitolul V - Reguli de circulatie
SECTIUNEA 1 - Obligatiile participantilor la trafic
Art.35.
(2) Participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa înmâneze acestuia documentul de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.
(3) În exercitarea atributiilor care îi revin, politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conducatorului sau a pasageriloraflati în interiorul acestuia atunci când exista indicii despre savârsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala.
(7) Nevazatorii sunt obligati sa poarte, în deplasarea pe drumurile publice, baston de culoare alba.
Art.37.
(1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoarealbastra si sonore.
(3) În situatiile prevazute la alin.(1) si (2), pietonilor le sunt interzise traversarea si circulatia pe carosabil pâna la trecerea vehiculelor respective.
Art.38.
Proprietarul sau detinatorul unui vehicul este obligat sa comunice politiei rutiere, la cererea acesteia si în termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a încredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
Art.40.
SECTIUNEA a 2-a - Reguli pentru circulatia vehiculelor
1. Pozitii în timpul mersului si circulatia pe benzi
Art.41.
(1) Vehiculele si animalele, atunci când circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulatie, cât mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie.
(2) Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens se efectueaza în ordine crescatoare de la marginea din partea dreapta a drumului catre axa acestuia. În cazul autostrazilor, banda de urgenta nu intra în numerotarea benzilor de circulatie.
(3) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.
Art.42.
Când circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule în functie deintensitatea traficului si viteza de deplasare, având obligatia sa revina pe prima banda ori de câte ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane.
Art.43.
(2) Conducatorul de vehicul care circula pe banda situata lânga marginea partii carosabile trebuie sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaza transport public de persoane numai atunci când conducatorii acestora semnalizeaza intentia de a reintra în trafic din statiile prevazute cu alveole si s-au asigurat ca prin manevra lor nu pun în pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
2. Mijloacele de avertizare folosite de conducatorii de vehicule
Art.44.
(1) În circulatia pe drumurile publice conducatorii de vehicule pot folosi, în conditiile prevazute de regulament, mijloacele de avertizare sonora si luminoasa aflate în dotare si omologate.
(2) În circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E) conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si în timpul zilei luminile de întâlnire.
(4) În circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si în alte autovehicule decât cele prevazute la art.32 alin.(2), precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5) Conducatorii de autovehicule pot fi avertizati de politia rutiera în legatura cu prezenta în trafic a dispozitivelor de masurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducatorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei.
3. Depasirea
Art.45.
(1) Depasirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lânga un obstacol, aflat pe acelasi sens de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule în care s-a aflat initial.
(2) Conducatorul vehiculului care se angajeaza în depasire trebuie sa se asigure ca vehiculul care circula în fata sau în spatele lui nu a initiat o asemenea manevra.
(3) Atunci când prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revinadupa efectuarea manevrei de depasire.
(4) Nu constituie depasire, în sensul alin.(1), situatia în care un vehicul circula mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circula pe alta banda în acelasi sens de circulatie.
(5) Depasirea se efectueaza numai pe partea stânga a vehiculului depasit. Tramvaiul sau vehiculul al carui conducator a semnalizat intentia si s-a încadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stânga se depaseste prin partea dreapta.
(6) Tramvaiul aflat în mers poate fi depasit si pe partea stânga atunci când drumul este cu sens unic sau când între sina din dreapta si marginea trotuarului nu exista spatiu suficient.
5. Viteza si distanta dintre vehicule
Art. 49.
(1) Limita maxima de viteza în localitati este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, tinând seama de împrejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteza, în afara localitatilor, sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
Art.50.
(2) Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.
(4) Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere saupentru persoanele care efectueaza pregatirea practica în vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Art.51.
Conducatorul unui vehicul care circula în spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.
6. Reguli referitoare la manevre
Art.54.
(1) Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rând de vehicule stationate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmeaza sa efectueze o întoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna în pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
(2) Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe întreaga durata a manevrei. (Atentie DEPASIREA nu este trecuta la art 54 al 1 )
7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art.55.
Intersectiile sunt:
a) cu circulatie nedirijata;
b) cu circulatie dirijata. În aceasta categorie sunt incluse si intersectiile în care circulatia se desfasoara în sens giratoriu.
Art.57.
(1) La intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreapta.
(2) La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre politistul rutier, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestuia.
(3) Patrunderea unui vehicul într-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei.
(4) În intersectiile cu sens giratoriusemnalizate ca atarevehiculele care circula în interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda în intersectie.
Art.58.
În cazul vehiculelor care patrund într-o intersectie dintre un drum închis circulatiei publice si un drum public, au prioritate acele vehicule care circula pe drumul public.
Art.59.
(1) În intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care circula pe sine.Acestea pierd prioritatea de trecere când efectueaza virajul spre stânga sau când semnalizarea rutiera din acea zona stabileste o alta regula de circulatie.
(2) În intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza spre stânga sunt obligati sa acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula din partea dreapta.
(3) În intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta numai în cazul în care doua vehicule urmeaza sa se întâlneasca, fiecare intrând în intersectie de pe un drum semnalizat cu un indicator având aceeasi semnificatie de prioritate sau de pierdere a prioritatii.
(4) Când un semafor cu trei culori are o lumina verde intermitenta suplimentara, montata la acelasi nivel cu lumina verde normala a semaforului, sub forma unei sageti verzi pe fond negru, cu vârful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifica permisiunea pentru vehicule de a-si continua drumul în directia indicata de sageata, indiferent de culoarea semaforului electric, cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor si pietonilor care au drept de circulatie.
8. Trecerea la nivel cu calea ferata
Art.60.
(1) Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si traversarea liniilor de cale ferata curenta sau industriala, dupa caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere, conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca în dreptul indicatorului ce obliga la opriredaca acestea sunt în curs de coborâre ori în pozitie orizontala si/sau semnalele sonore si luminoase care anunta apropierea trenului sunt în functiune.
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentului de cale ferata.
9. Autovehicule cu regim de circulatie prioritara
Art. 61.
(1) Pentru a avea prioritate de trecere, autovehiculele prevazute la art.32 alin.(2) lit.a) si b), atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta, trebuie sa aiba în functiune semnalele luminoase si sonore.
(2) Când doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza în misiune având semnalele luminoase si sonore în functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.
10. Oprirea, stationarea si parcarea
Art.63.
(1) Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare.
(2) Nu se considera oprire:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesara pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta manevra nu a fost perturbata circulatia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masa totala maxima autorizata de pâna la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operatiunea de distribuire a marfurilor alimentare la unitatile comerciale.
(4) Se considera parcare stationarea vehiculelor în spatii special amenajate sau stabilite si semnalizate corespunzator.
(5) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat lânga si în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si câte doua, una lânga alta.
11. Circulatia vehiculelor destinate transportului de marfuri sau transportului public de persoane
SECTIUNEA a 3-a - Reguli pentru alti participanti la trafic
Art.72.
(2) Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci când sunt angajati în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar în lipsa acestora, în localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.
(4) Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta întreaga raspundere a accidentarii lor, în conditiile în care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role.
SECTIUNEA a 4-a - Circulatia pe autostrazi
Art.74.
(1) Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite fara autorizatie speciala de transport eliberata de administratorul drumului public, conform reglementarilor în vigoare, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor si mopedelor, a tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrazi sunt interzise învatarea conducerii unui vehicul, încercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile.
(3) Se interzice circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.
SECTIUNEA a 5-a - Obligatii în caz de accident
Art.75.
Accidentul de circulatie este evenimentul care întruneste cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel putin un vehicul în miscare;
d) s-a produs ca urmare a încalcarii unei reguli de circulatie.
Art.76.
(2) Politia rutiera dispune masura retinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare si retragerea placutelor cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovada fara drept de circulatie.
(3) Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii prevazute la alin.(2), politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului.
Art.77.
(1) Conducatorul unui vehicul implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.
(2) Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, precum si în situatia în care în eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de îndata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent în retelele de telefonie din România.
(3) Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara încuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.
Art.78.
(1) Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla în procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicat într-un accident de circulatie, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pâna la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
(2) În situatia în care nu sunt respectate dispozitiile alin.(1), se considera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.
Art.79.
(1) Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de circulaţie în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube materiale sunt obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa;
b) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.
(2) Se exceptează de la obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b):
a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în condiţiile legii;
b) conducătorul de vehicul care deţine o asigurare facultativă de avarii auto, iar accidentul de circulaţie a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul.
(2.1) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica în cazul în care se încheie o constatare amiabila de accident, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-au produs pagube materiale a caror despagubire este asigurata prin polita de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule;
b) accidentul nu s-a produs ca urmare a savârsirii faptelor pentru care se retine permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia, în conditiile prevazute la art. 111 alin. (1) lit. b) si c), dupa caz, precum si a faptei prevazute la art. 86 alin. (1);
c) cel putin unul dintre conducatorii vehiculelor implicate în accident si-a recunoscut vinovatia în producerea accidentului de circulatie;
d) conducatorul de vehicul care si-a recunoscut vinovatia în producerea accidentului de circulatie detine asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule valabila;
e) cei doi conducatori de vehicule implicate în accidentul de circulatie au completat si semnat fara obiectiuni formularul de constatare amiabila de accident.
(2.2) Societatea de asigurare verifica îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (21) lit. a) – e), precum si corectitudinea întocmirii formularului de constatare amiabila de accident si atesta, dupa caz, validitatea sau nulitatea constatarii amiabile de accident;
(2.3) Societatile de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule sau reprezentantii acestora, sesizati de producerea unui accident de circulatie în baza formularului de constatare amiabila de accident au obligatia de a anunta imediat unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul, precum si de a aduce la cunostinta celui implicat obligatia de a se prezenta la unitatea de politie, daca exista indicii cu privire la neîndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (21) lit. b).
(2.4) În situatia prevazuta la alin. (23), conducatorul de vehicul implicat în accidentul de circulatie are obligatia de a se prezenta la unitatea de politie în termen de 24 de ore de la data primirii invitatiei din partea acesteia, în vederea întocmirii documentelor de constatare a accidentului de circulatie si eliberarea autorizatiei de reparatie.
Art.80.
Proprietarul sau detinatorul al carui autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat în alte împrejurari decât într-un accident de circulatie este obligat sa anunte imediat politia pe raza careia s-a produs evenimentul pentru întocmirea documentelor de constatare.
Proprietarul, detinatorul mandatat sau conducatorul auto al carui autovehicul, remorca ori tramvai a fost avariat in alte imprejurari decat intr-un accident de circulatie este obligat sa se prezinte in 24 de ore de la constatare la unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare.
SECTIUNEA a 6-a - Circulatia autovehiculelor în traficul international
Capitolul VI - Infractiuni si pedepse
Art.84.
Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.
Art.85.
(1) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu numar fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseste cu închisoarede la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carui placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulatie în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Art.86.
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau permisul i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(2) se sanctioneaza si persoana care încredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla în una dintre situatiile prevazute la alin.(1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.
Art.87.
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unorsubstante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(5) Refuzul, împotrivirea sau sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca având o concentratiede pâna la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibatiei de alcool în sânge.
Art.89.
(1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto aflat în procesul de instruire sau de examinatorul autoritatii competente aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fara încuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.
(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însusi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara în masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, daca se înapoiaza imediat la locul accidentului.
(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.
Art.90.
(1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pâna la recoltarea probelor biologice ori pâna la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pâna la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora în aerul expirat, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pâna la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.
Art.91.
Neîndeplinirea obligatiilor prevazute la art.22 alin.(5) de catre medicul de familie, în cazul producerii unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art.92.
(1) Fapta savârsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competente, de natura sa induca în eroare participantii la trafic.
(3) Organizarea sau participarea, în calitate de conducator de vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune în pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.
(5) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumurilor publice a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Art.93.
(2) Repararea autovehiculelor având urme de accident, fara autorizatia eliberata de politie, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (2) repararea autovehiculelor având urme de accident, în baza atestarii validitatii constatarii amiabile de accident.
Capitolul VII - Raspunderea contraventionala
Art.95.
(1) Încalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, constituie contraventie si se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la art.96 alin.(2).
(2) Avertismentul consta în atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului, însotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
(3) Avertismentul se aplica în cazul în care prin încalcarea normei rutiere nu se pune în pericol siguranta circulatiei.
Art.96.
(1) Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop înlaturarea unei stari de pericol si preîntâmpinarea savârsirii altor fapte interzise de lege si se aplica prin acelasi proces-verbal prin care se aplica si sanctiunea principala a amenzii sau avertismentului.
(2) Sanctiunile contraventionale complementare sunt urmatoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce, pe timp limitat;
c) confiscarea bunurilor destinate savârsirii contraventiilor prevazute în prezenta ordonanta de urgenta ori folosite în acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a înmatricularii sau înregistrarii vehiculului, în cazurile prevazute la art. 17 alin. (4);
f) ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.
(6) Sunt supuse confiscarii:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decât cele prevazute la art.32 alin.(2) si (3);
b) dispozitivele care perturba functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;
c) placutele cu numarul de înmatriculare sau înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare si care sunt montate pe vehicule;
d) vehiculele cu tractiune animala, când circula pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autoritatile publice locale.
Art.97.
(1) Pe lânga sanctiunile contraventionale, politistul rutier dispune, în cazurile prevazute în prezenta ordonanta de urgenta, si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative:
a) retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, dupa caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;
b) retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a placutelor cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare;
c) anularea permisului de conducere.
(4) Retragerea permisului de conducere se dispune de catre politia rutiera daca titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de catre o unitate de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizata în acest sens.
Art.98.
(1) Amenzile contraventionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate.
(2) Un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarâre a Guvernului.
(3) Contraventiilor prevazute în prezenta ordonanta de urgenta li se stabilesc clase de sanctiuni carora le corespunde un numar de puncte-amenda, în functie de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care acestea îl prezinta.
(4) Clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amenda;
b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amenda;
c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amenda;
d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amenda;
e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amenda.
(5) Contraventiile prevazute la clasa a V-a de sanctiuni se aplica persoanelor juridice.
Art.99.
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa I de sanctiuni urmatoarele fapte savârsite de catre persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteza cu cel putin 10 km/h sub limita minima obligatorie stabilita pe tronsonul de drum respectiv;
2. nerespectarea obligatiei de semnalizare a manevrei de schimbare a directiei de mers;
3. nerespectarea de catre pietoni a normelor privind circulatia pe drumurile publice;
4. neîndeplinirea obligatiei proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurari decât în urma unui accident de circulatie;
5. nerespectarea normelor privind circulatia pe drumurile publice de catre conducatorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate si cortegiilor;
6. nerespectarea semnificatiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau a unor sageti de culoare galbena ori alba cu vârful orientat în jos spre dreapta, care anunta schimbarea semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulatie reversibila;
7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberarii documentului de constatare a avariei;
8. nerespectarea obligatiei conducatorului de autovehicul si a pasagerilor acestuia de a purta, în timpul deplasarii pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranta omologate;
9. nerespectarea obligatiei de catre conducatorul de motocicleta sau moped de a purta, în timpul deplasarii pe drumurile publice, casca de protectie omologata;
10. nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a lasa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, când drumul are o singura banda;
11. nerespectarea regulilor de circulatie de catre conducatorii de animale;
12. nerespectarea obligatiei de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule conduse de persoane care au mai putin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere;
13. lasarea libera în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comanda a vehiculului;
14. nerespectarea de catre pasageri sau calatori a obligatiilor ce le revin atunci când se afla în vehicule;
15. nerespectarea semnificatiei culorii galbene a semaforului;
16. conducerea unui vehicul ale carui placute cu numarul de înmatriculare sau înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zapada de natura a împiedica identificarea numarului de înmatriculare sau de înregistrare;
17. conducerea unui vehicul pe ale carui placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numarului de înmatriculare ori placutele nu corespund standardelor în vigoare;
18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defectiuni tehnice, altele decât cele prevazute la art.102 alin.(3) lit.b) ori care are lipsa unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorata vizibil.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savârseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.a).
Art.100.
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a II-a de sanctiuni urmatoarele fapte savârsite de persoane fizice:
1. nerespectarea semnalelor politistilor de frontiera în punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii Nationale, ale agentilor de cale ferata, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei, pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, precum si cele ale patrulelor scolare de circulatie si ale nevazatorilor;
2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora de catre conducatorii de vehicule, cu exceptia celor care conduc autovehicule prevazute la art.32 alin.(2) lit.a) si b);
3. nerespectarea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de obligare;
4. neîndeplinirea obligatiei de a solicita autoritatii competente, în termenul prevazut de lege, eliberarea unui duplicat al permisului de conducere sau al certificatului de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punct de vedere al formei si continutului celor în vigoare;
5. lipsa dotarilor specifice la autovehiculele destinate învatarii conducerii auto, prevazute în reglementarile în vigoare;
6. conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisa;
7. conducerea unui autovehicul care, în mers sau stationare, polueaza fonic sau emana noxe peste limita legal admisa;
8. nerespectarea traseelor stabilite de politia rutiera pentru pregatirea practica sau sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere;
9. nerespectarea obligatiei de a circula pe un singur sir, indiferent de directia de deplasare, într-o intersectie în care circula si tramvaie si de a lasa liber traseul tramvaiului atunci când spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua siruri;
10. efectuarea de catre conducatorul unui vehicul a unor activitati de natura a-i distrage atentia de la conducere ori folosirea instalatiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afecteaza deplasarea în siguranta a lui si a celorlalti participanti la trafic;
11. nerespectarea obligatiei ce revine conducatorului de motocicleta sau moped de a avea în functiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulatia pe drumurile publice;
12. neutilizarea echipamentului de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant de catre persoana care executa lucrari în zona drumului public sau de catre agentul de cale ferata care asigura trecerea la nivel;
13. conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusa medicala, triunghiuri reflectorizante si stingator pentru incendii, omologate.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savârseste o fapta pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.b).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile savârsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata;
b) neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati în traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;
c) neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;
d) nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depasirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat în exercitarea atributiilor de serviciu;
g) nerespectarea prevederilor art.79 alin.(2).
Art.101.
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savârsite de persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a carui valabilitate a expirat;
2. conducerea unui autovehicul de catre o persoana care nu a preschimbat permisul de conducere national românesc la schimbarea domiciliului sau resedintei, în termenul prevazut de lege;
3. conducerea unui autovehicul de catre o persoana cu domiciliul în România care nu a preschimbat permisul de conducere obtinut în alt stat, în termenul prevazut de lege;
4. neîndeplinirea obligatiilor de preschimbare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului ori remorcii în cazurile prevazute de lege;
5. nepastrarea distantei laterale suficiente fata de vehiculul care circula din sens opus;
6. nerespectarea de catre conducatorul de vehicul a semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de interzicere sau restrictie ori a celor temporare, cu exceptia celor care interzic accesul sau depasirea care se încadreaza în alta clasa de sanctiuni;
7. nerespectarea obligatiei de a permite parasirea intersectiei conducatorului vehiculului ramas în interiorul acesteia;
8. nerespectarea normelor privind circulatia bicicletelor si mopedelor;
8. nerespectarea normelor privind circulatia bicicletelor;
9. nereducerea vitezei în cazurile prevazute de regulament;
10. montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonora sau accesorii ori modificari neomologate;
11. circulatia cu un autovehicul, remorca sau tramvai cu defectiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonora ori când acestea lipsesc;
12. nerespectarea regulilor în cazul imobilizarii involuntare în pasaje subterane si tuneluri;
13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor si al obiectelor în sau pe vehicule;
14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu usile deschise, circulatia cu usile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului; deschiderea usilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau stationat, fara asigurarea ca nu se pune în pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic;
15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în alte locuri decât în statiile semnalizate ca atare;
16. nerespectarea regulilor privind circulatia pe benzi;
17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu doua roti, fara a se asigura contactul cu partea carosabila pe ambele roti.
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savârseste o fapta pentru care se aplica 4 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.c).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a III-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile savârsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b) nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public;
c) nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloana;
d) circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor în care se efectueaza regulamentar manevra de depasire.
Art.102.
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a IV-a de sanctiuni urmatoarele fapte savârsite de persoane fizice:
1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat;
2. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fara a avea montata una dintre placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare ori daca placutele cu numarul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate;
3. conducerea unui vehicul cu tractiune animala neînregistrat;
4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, în cazurile si termenele prevazute de lege;
5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de marfuri fara a detine atestatul profesional;
6. neefectuarea verificarii medicale periodice;
7. neîndeplinirea de catre medicul de familie a obligatiilor prevazute la art.22 alin.(5) în cazul implicarii, cu vinovatie, a conducatorului de vehicul aflat în evidenta sa într-un accident de circulatie în urma caruia au rezultat numai pagube materiale;
8. detinerea simultana a doua permise de conducere nationale, dintre care unul eliberat de o autoritate competenta straina;
9. lipirea de afise, inscriptii sau înscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora;
10. detinerea, montarea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonora sau luminoasa pe vehiculele care nu au acest drept;
11. detinerea, montarea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturba functionarea normala a dispozitivelor de masurare a vitezei;
12. folosirea nejustificata a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de catre conducatorii autovehiculelor care au regim de circulatie prioritara;
13. nerespectarea semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata la trecerea la nivel;
14. necomunicarea de catre proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea politiei rutiere, a identitatii persoanei careia i-a încredintat vehiculul spre a fi condus;
15. neîndeplinirea obligatiilor ce îi revin conducatorului de vehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri;
16. nerespectarea obligatiilor ce revin conducatorilor de vehicule cu tractiune animala;
17. nerespectarea dispozitiilor art.74 privind circulatia pe autostrazi;
18. neîndeplinirea obligatiilor prevazute la art.79 alin.(2) în cazul implicarii conducatorului de autovehicul într-un accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale;
19. efectuarea transportului de marfuri sau persoane cu autovehicule si remorci care circula în baza autorizatiei pentru proba;
20. conducerea unui autovehicul care circula în baza autorizatiei pentru probe în afara judetului sau a municipiului Bucuresti în raza caruia îsi are sediul titularul autorizatiei;
21. nerespectarea semnificatiei luminii rosii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulatie reversibila;
22. savârsirea de catre conducatorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participantilor la trafic;
23. aruncarea, lasarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substante sau vehicule, dupa caz;
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
25. neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea de politie rutiera la care a fost invitat pentru solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
26. patrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pun în pericol siguranta circulatiei;
27. transportul copiilor în vârsta de pâna la 12 ani sau al animalelor pe locurile din fata ale vehiculelor;
28. conducerea autovehiculului cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheata, zapada sau polei, fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate;
29. neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul înmatriculat într-un stat care nu este semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;
30. stationarea neregulamentara pe drumurile publice în conditii de vizibilitate redusa;
31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea portilor de gabarit instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferata;
32. lovirea si/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de libera trecere semnalizat corespunzator;
33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a carui durata a semnalului depaseste mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depaseste pragul fonic prevazut de lege;
34. neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri, a indicatorului cu limitele de viteza admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;
35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor, pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale, cu exceptia celor omologate si/sau certificate de catre autoritatea competenta si care sunt marcate corespunzator;
36. aplicarea de afise, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, luneta sau geamurile laterale care restrâng sau estompeaza vizibilitatea sub limita legal admisa ori împiedica sau diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de înmatriculare;
37. încalcarea obligatiilor referitoare la circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care transporta produse sau marfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa si/sau gabaritul depasit.
38. nerespectarea obligatiei de comunicare prevazute de art. 801 sau comunicarea de date inexacte sau incomplete
(2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savârseste o fapta pentru care se aplica 6 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.d).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile savârsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;
b) conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera împreuna cu specialistii Registrului Auto Român;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt în functiune;
d) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art.35 alin.(3);
e) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Art.103.
(1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule se dispune:
a) pentru o perioada de 30 de zile, daca titularul permisului de conducere a savârsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare;
b) pentru o perioada de 60 de zile, daca titularul permisului de conducere cumuleaza, din nou, cel putin 15 puncte de penalizare în urmatoarele 12 luni de la data expirarii ultimei suspendari a exercitarii dreptului de a conduce.
(2) În cazul în care conducatorul de autovehicul sau tramvai savârseste, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou, o noua fapta prevazuta la art.100 alin.(3), art.101 alin.(3) si art.102 alin.(3), perioada de suspendare se majoreaza cu înca 30 de zile.
(4) Punctele de penalizare se anuleaza la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatarii contraventiei.
(5) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce anuleaza toate punctele de penalizare acumulate pâna în acel moment.
(6) În cazurile prevazute la alin.(1), contravenientul este obligat sa se prezinte la unitatea de politie pe raza careia domiciliaza sau, dupa caz, are resedinta, în termen de 5 zile de la primirea înstiintarii scrise, pentru a preda permisul de conducere.
(7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevazut la alin.(6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, prevazuta la alin.(1) lit.a) si b).
Art.106.
(1) Pana la expirarea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, conducatorul de vehicul si tramvai trebuie sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care il are in evidenta, pentru verificarea cunoasterii regulilor de ciculatie, dupa cum urmeaza:
1. cand permisul de conducere i-a fost retinut pentru consum de bauturi alcoolice, sau pentru nerespectarea regulilor referitoare la prioritateade trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care a rezultatavarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
2. cand fapta a fost urmarita ca infractiune prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, iar instanta de judecata sau procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91 din Codul Penal;
3. cand a solicitat reducerea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce.
(2) Perioada de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce autovehicule ori tramvaie se prelungeste cu 30 de zile, daca titularul permisului de conducere nu promoveaza testul de cunoastere a regulilor de circulatie, in situatiile prevazute de alin. (1) litera (a) si (b), sau nu se prezintala serviciul politiei rutiere pentru sustinerea verificarii cunoasterii regulilor de circulatie.
Art.108.
(1) Savârsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe lânga sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza:
a) 2 puncte de penalizare pentru savârsirea urmatoarelor fapte:
1. folosirea incorecta a luminilor de drum la întâlnirea cu un autovehicul care circula din sens opus;
2. folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip „mâini libere”;
3. nerespectarea obligatiei de a purta, în timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz;
4. depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
5. circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers;
7. nerespectarea obligatiei de a folosi luminile de întâlnire si pe timpul zilei, pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene (E);
8. stationarea neregulamentara;
9. refuzul înmânarii actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, al celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului;
b) 3 puncte de penalizare pentru savârsirea urmatoarelor fapte:
1. oprirea nejustificata sau circulatia pe banda de urgenta a autostrazilor sau oprirea pe partea carosabila a drumurilor expres sau a drumurilor nationale europene (E);
2. depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
4. nepastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul care îl precede, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
5. nerespectarea semnificatiei indicatorului „ocolire”, instalat pe refugiul statiilor de tramvai;
6. patrunderea într-o intersectie atunci când circulatia în interiorul acesteia este blocata;
c) 4 puncte de penalizare pentru savârsirea urmatoarelor fapte:
1. nerespectarea obligatiilor care îi revin în cazul vehiculelor ramase în pana sau avariate;
2. nerespectarea semnificatiei indicatorului „STOP”;
3. depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4. circulatia în timpul noptii sau ziua, pe timp de ceata, ninsoare abundenta sau ploaie torentiala, cu un autovehicul fara lumini sau fara semnalizare corespunzatoare;
5. conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci când dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare este eliberata fara drept de circulatie sau durata acesteia a expirat;
d) 6 puncte de penalizare pentru savârsirea urmatoarelor fapte:
1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia;
2. nerespectarea semnificatiei semnalelor regulamentare ale agentilor de cale ferata care dirijeaza circulatia la trecerile la nivel cu calea ferata;
3. depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
4. conducerea unui vehicul înmatriculat sau înregistrat care nu are montata una din placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare;
5. circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;
6. stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada în alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate;
7. executarea pe autostrada a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile;
8. nerespectarea semnificatiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere, Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata;
9. schimbarea directiei de mers prin viraj spre stânga, daca prin aceasta se încalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie;
10. patrunderea într-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei în interiorul intersectiei.
Art.111.
(1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se retine în urmatoarele cazuri:
a) la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare;
b) când titularul acestuia a savârsit una dintre infractiunile prevazute la art.85, art.86 alin.(2), art.87 alin.(1), (2), (4) si (5), art.89 alin.(1), art.90 alin.(1) si art.92 alin.(3) si (5);
c) la savârsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art.100 alin.(3), art.101 alin.(3), art.102 alin.(3) si art. 115 alin.(1);
d) când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie;
e) când prezinta modificari, stersaturi sau adaugari, este deteriorat ori se afla în mod nejustificat asupra altei persoane;
f) când perioada de valabilitate a expirat.
(4) Permisul de conducere al conducatorului de autovehicul sau tramvai, implicat într-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea corporala grava a unei persoane, se retine de catre politia rutiera daca autorul accidentului a încalcat o regula de circulatie dintre cele prevazute la art.102 alin.(3), eliberându-se dovada înlocuitoare fara drept de circulatie. Daca regula de circulatie încalcata este una dintre cele prevazute la art.100 alin.(3) si art.101 alin.(3), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se elibereaza cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile.
Art.112.
(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se retine de catre politia rutiera în urmatoarele cazuri:
a) vehiculul nu are efectuata inspectia tehnica periodica valabila;
b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor periculoase;
c) vehiculul circula noaptea fara faruri sau lampi de semnalizare, dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevazute în normele tehnice în vigoare;
d) vehiculul circula cu defectiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate;
e) sistemul de frânare de serviciu este defect;
f) sistemul de frânare de ajutor sau de stationare este defect;
g) mecanismul de directie prezinta uzuri peste limitele admise;
h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în cartea de identitate a vehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisa;
i) zgomotul în mers sau stationare depaseste limita legal admisa pentru tipul respectiv de vehicul;
j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezinta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise sau reclame publicitare, folii neomologate si/sau nemarcate corespunzator ori accesorii care restrâng sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât si din exterior;
m) autovehiculul are aplicat pe partea frontala si/sau posterioara a acestuia afise, înscrisuri sau reclame care diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de înmatriculare;
n) autovehiculul prezinta scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;
o) placutele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
p) datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
r) vehiculul nu a fost radiat din circulatie în cazurile prevazute în prezenta ordonanta de urgenta;
s) vehiculul nu este asigurat de raspundere civila în caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii;
t) detinatorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;
u) vehiculul nu are montata una dintre placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare;
v) vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansata de degradare;
x) lipsa dotarilor obligatorii pe autovehicule destinate învatarii conducerii autovehiculelor în procesul instruirii persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere, prevazute de reglementarile în vigoare.
(2) În situatiile prevazute la alin.(1) lit.b), c), e), g), k), o), p), r) si s), la retinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, politistul rutier elibereaza conducatorului de vehicul o dovada înlocuitoare fara drept de circulatie, iar în cazurile prevazute la alin.(1) lit. a), d), f), h), i), j), l), m), n), t) u), v) si x), o dovada înlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.
(3) În situatiile prevazute la alin.(1) lit.b), o), p), r) si s), odata cu retinerea certificatului de înmatriculare, politistul rutier retrage si numerele de înmatriculare sau de înregistrare.
(4) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare, cu exceptia celor care nu corespund standardelor, se restituie proprietarului sau utilizatorului vehiculului de catre politia rutiera, la prezentarea de catre acesta a dovezii încetarii motivului pentru care documentul a fost retinut, în conditiile prevazute în regulament.
Art.113.
(1) Permisul de conducere se restituie titularului:
a) la expirarea perioadei de suspendare;
b) când, în conditiile art. 96 alin. (4), s-a hotarât ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda;
c) la încetarea masurii de siguranta prevazute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
d) în baza rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarirea penala sau încetarea urmaririi penale;
e) în baza hotarârii judecatoresti ramase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contraventiei a fost anulat;
f) la încetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere în conditiile art.97 alin.(4), certificata printr-un act medico-legal.
(2) Permisul de conducere se restituie de catre politia rutiera în conditiile stabilite în regulament.
Art.114.
(1) Anularea permisului de conducere se dispune în urmatoarele cazuri:
a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei persoane, savârsita ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie;
b) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva pentru infractiunile prevazute la art.85, art.86 alin.(2), art.87 alin.(1), (2), (4) si (5), art.89 alin.(1) si (2), art.90 alin. (1) si art.92 alin.(3);
d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule, prevazuta la art.64 lit.c) din Codul penal;
e) permisul de conducere a fost obtinut cu încalcarea normelor legale, situatie constatata de instanta competenta.
(2) Permisul de conducere se anuleaza si în cazul în care titularul acestuia a decedat.
Art.116.
(1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat ca urmare a ramânerii definitive a unei hotarâri judecatoresti de condamnare pentru una dintre faptele prevazute la art. 114 alin. (1) si la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dupa caz, daca a intervenit una din situatiile urmatoare:
a) au trecut 6 luni de la data executarii pedepsei amenzii penale sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de munca;
b) a trecut un an de la data gratierii pedepsei sau a ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
c) a intervenit amnistia;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicule, prevazuta la art.64 lit.c) din Codul penal, a expirat sau a fost revocata.
Art.117.
(1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de catre politistul rutier în cazul savârsirii de catre conducatorul acestuia a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu numar de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fara a avea montate placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare;
b) conducerea unui vehicul a carui stare tehnica pune în pericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza drumul public sau afecteaza mediul;
c) conducerea unui vehicul cu încalcarea regulilor referitoare la transportul marfurilor periculoase ori cu gabarite si/sau mase depasite;
d) conducerea unui vehicul despre care exista date sau indicii ca face obiectul unei fapte de natura penala;
e) refuza sa se legitimeze;
f) se afla sub influenta bauturilor alcoolice, a produselor sau substantelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurata de o alta persoana;
g) nu respecta timpii de conducere si de odihna prevazuti de lege.
(2) Imobilizarea unui vehicul se dispune si în cazul în care conducatorul acestuia ori unul dintre pasageri savârseste o fapta de natura penala sau este urmarit pentru savârsirea unei infractiuni.
(3) Pentru oprirea fortata sau imobilizarea în cazurile prevazute la alin.(1) si (2), politia rutiera poate utiliza dispozitive speciale omologate.
(Anexa nr. 1)
Categorii de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere
Categoriile de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere, prevăzute la art. 20 alin. (2), se definesc astfel:
a) categoria AM: mopede;
b) categoria A1:
1. motociclete cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg;
2. tricicluri cu motor cu puterea maximă de 15 kW;
c) categoria A2: motociclete cu puterea maximă de 35 kW, cu un raport putere/greutate care nu depăşeşte 0,2 kW/kg şi care nu sunt derivate dintr-un vehicul având mai mult de dublul puterii sale;
d) categoria A: motociclete cu sau fără ataş şi tricicluri cu motor cu puterea de peste 15 kW;
e) categoria B1: cvadricicluri a căror masă proprie nu depăşeşte 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculelor electrice şi care sunt echipate cu motor cu ardere internă a cărui putere netă maximă nu depăşeşte 15 kW sau cu motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 15 kW;
f) categoria B:
1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
3. ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg;
g) categoria BE: ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată depăşeşte 4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg;
h) categoria C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D sau D1, a cărui masă totală maximă autorizată depăşeşte 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg, şi care este proiectat şi construit pentru transportul a maximum 8 pasageri în afară de conducătorul auto. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
i) categoria C1E:
1. ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C1 şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg;
2. ansamblurile de vehicule în care vehiculul trăgător face parte din categoria B, iar remorca sau semiremorca sa are o masă totală maximă autorizată de peste 3.500 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg;
j) categoria C:
1. autovehiculul, altul decât cele din categoria D sau D1, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg şi care este proiectat şi construit pentru transportul a maximum 8 pasageri în afara conducătorului auto;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
k) categoria CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg;
l) categoria D1:
1. autovehiculul proiectat şi construit pentru transportul a maximum 16 pasageri în afară de conducătorul auto şi a cărui lungime maximă nu depăşeşte 8 m;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din categoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
m) categoria D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
n) categoria D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
o) categoria DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
p) categoria Tr: tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări;
r) categoria Tb: troleibuz;
s) categoria Tv: tramvai.

REGULAMENTUL RUTIER SIMPLIFICAT

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art.2.
(1) În sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
5.retinerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora - masura tehnico-administrativa dispusa de politia rutiera constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane si pastrarea lui la sediul politiei rutierepâna la solutionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei masuri;
6.retragerea permisului de conducere - masura tehnico-administrativa dispusa de politia rutiera în baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constând în retinerea documentului si interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
7.retragerea certificatului de înmatriculare - masura tehnico-administrativa dispusa de politia rutiera constând în retinerea documentului si interzicerea dreptului de a pune în miscare pe drumurile publice vehiculul respectiv;
8.retragerea placutelor cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare - masura tehnico-administrativa dispusa de politia rutiera constând în demontarea placutelor de pe vehicul si pastrarea lor la sediul politiei rutiere pâna la încetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei masuri;
CAPITOLUL II: Vehiculele
SECTIUNEA 1: Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia
Art.13.
Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatari agricole si forestiere si vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrari, tramvai ori remorca luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
SECTIUNEA 2: Înmatricularea si înregistrarea vehiculelor
SUBSECTIUNEA 1: Înmatricularea si înregistrarea vehiculelor
Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate placutele cu numarul de înmatriculare sau, dupa caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
SECTIUNEA 3: Obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de vehicule
Art. 27
(1)Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul ori resedinta în România, este obligat:
a)sa declare autoritatii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b)sa depuna imediat la autoritatea emitenta originalul certificatului de înmatriculare, daca, dupa obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
Art. 28
(1)Detinatorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
(2)Durata semnalului emis de sistemul prevazut la alin. (1) nu trebuie sa fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie sa depaseasca pragul fonic prevazut în reglementarile legale în vigoare.
(3)Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanseaza la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.
CAPITOLUL III: Permisul de conducere
Art. 38
(2) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul sa conduca si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci.
(3) Au dreptul să conducă vehicule din categoria Tr şi posesorii permiselor de conducere valabile pentru una dintre categoriile B, BE, C sau CE, după cum urmează:
a) posesorul permisului de conducere valabil pentru categoria B are dreptul să conducă tractor rutier, cu masa maximă autorizată de până la 3.500 kg, la care se poate ataşa o remorcă a cărei greutate maximă autorizată să fie mai mică de 750 kg;
b) posesorul permisului de conducere valabil pentru categoria BE are dreptul să conducă tractor rutier, cu masa maximă autorizată de până la 3.500 kg, la care se poate ataşa o remorcă a cărei greutate maximă autorizată să fie mai mică de 3.500 kg;
c) posesorul permisului de conducere valabil pentru categoria C are dreptul să conducă tractor rutier, cu masa maximă autorizată mai mare de 3.500 kg, la care se poate ataşa o remorcă a cărei greutate maximă autorizată să fie mai mică de 750 kg;
d) posesorul permisului de conducere valabil pentru categoria CE are dreptul să conducă tractor rutier, cu masa maximă autorizată mai mare de 3.500 kg, la care se poate ataşa o remorcă a cărei greutate maximă autorizată să fie mai mică decât greutatea maximă a tractorului.
(4) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria Tb - troleibuz.
CAPITOLUL IV: Semnalizarea rutiera
SECTIUNEA 1: Semnalele luminoase
Art. 47
(1)Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2)Dupa numarul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a)cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare;
b)cu doua corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti;
c)cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d)cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
Art. 48
(1)Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii se instaleaza obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât să fie vizibile de la o distanta de cel putin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijloculdeasupra ori de cealalta parte a intersectiei.
(2)Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor este valabila pe întreaga latime a partii carosabile deschise circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza. Pe drumurile cu doua sau mai multe benzi pe sens, pentru directii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se limiteaza la banda sau benzile astfel semnalizate.
Art. 49
Pe lampile de culoare rosie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate sageti de culoare neagra care indica directiile de deplasare corespunzatoare acestora. în acest caz interdictia sau permisiunea de trecere impusa de semnalul luminos este limitata la directia sau directiile indicate prin aceste sageti. Aceeasi semnificatie o au si sagetile aplicate pe panourile aditionale ce însotesc, la partea inferioara, semafoarele. Sageata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Art. 50
(1)Semafoarele pentru tramvaie au forma de caseta cu patru corpuri de iluminat de culoare alba, dintre care trei sunt pozitionate orizontal si unul sub cel din mijloc, însotite de panouri cu semne aditionale.
(2)Semnalul de libera trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasa a lampii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioara pentru indicarea directiei.
(3)Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioara a casetei.
Art. 51
(1)Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2)Când semaforul este însotit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru catre dreapta, acestea permit trecerea numai în directia indicata, oricare ar fi în acel moment semnalul în functiune al semaforului.
Art. 52
(1)Semnalul de culoare rosie interzice trecerea.
(2)La semnalul de culoare rosie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, dupa caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Daca semaforul este instalat deasupra ori de cealalta parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea partii carosabile a drumului ce urmeaza a fi intersectat.
(3)Atunci când semnalul de culoare rosie functioneaza concomitent cu cel de culoare galbena, acesta anunta aparitia semnalului de culoare verde.
Art. 53
(1)Când semnalul de culoare galbena apare dupa semnalul de culoare verde, conducatorul vehiculului care se apropie de intersectie NU trebuie sa treacă de locurile prevazute la art. 52 alin. (2), cu exceptia situatiei în care, la aparitia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în conditii de sigurantă.
(2)Semnalul de culoare galbena intermitent permite trecerea, conducatorul de vehicul fiind obligat sa circule cu viteza redusă, să respecte semnificatia semnalizarii rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
Art. 56
(1)Când deasupra benzilor de circulatie sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii si verzi, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulatie reversibilaSemnalul rosu, având forma a doua bare încrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra careia se gaseste, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea bandă.
(2)Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sageti de culoare galbena ori alba cu vârful orientat catre dreapta sau stânga jos anunta schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulatie reversibila, ori faptul ca banda deasupra careia se afla este pe punctul de a fi închisa circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza, acestia fiind obligati sa se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sageti.
SECTIUNEA 2: Indicatoarele
Art. 66
(1)Semnificatia unui indicator este valabila pe întreaga latime a partii carosabile deschise circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza.
(2)Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lui este valabila numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3)Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizeaza sectoare periculoase,zona de actiune a indicatoarelor este reglementata prin placute aditionale.
(4)Indicatoarele de avertizare se instaleaza înaintea locului periculos, la o distanta de maximum 50 m în localitati, între 100 m si 250 m în afara localitatilor, respectiv între 500 m si 1.000 m pe autostrazi si drumuri expres. Când conditiile din teren impun amplasarea la o distanta mai mare, sub indicator se instaleaza un panou aditional "Distanta între indicator si începutul locului periculos".
(5)Pe autostrazi si drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu sa se instaleze un panou aditional "Distanta între indicator si începutul locului periculos". în situatia în care lungimea sectorului periculos depaseste 1.000 m, sub indicator se monteaza panoul aditional "Lungimea sectorului periculos la care se refera indicatorul".
(6)Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau de restrictie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfârsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare înceteaza în intersectia cea mai apropiatăCând indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreuna cu indicatorul ce anunta intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabila pe drumul respectiv pâna la întâlnirea indicatorului "Iesire din localitate", cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Art. 67
Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restrictie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleasi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea ca fondul alb este înlocuit cu fondul galben.
SECTIUNEA 3: Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata
Art. 68
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferata se semnalizeaza cu indicatoare de avertizare corespunzatoare si/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata.
Art. 69
(1)Trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau semibariere se semnalizeaza, dupa caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere", însotite de indicatorul "Oprire".
(2)La trecerea la nivel cu calea ferata curenta prevazuta cu instalatii de semnalizare automata fara bariere, interzicerea circulatiei rutiere se realizeaza, optic, prin functionarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative rosii si stingerea semnalizarii de control reprezentate de lumina intermitenta alba si, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
Art. 70
(1)Trecerile la nivel cu calea ferata curenta pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevazute cu semibariere.
(2)Trecerile la nivel cu calea ferata curenta pot fi asigurate si cu bariere care sunt actionate manual.
(3)Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare rosie si alba si pot fi prevazute, la mijloc, cu un disc rosu. Benzile trebuie sa fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele si semibarierele trebuie sa fie iluminate ori prevazute cu dispozitive cu lumina rosie.
(4)La trecerea la nivel cu calea ferata prevazuta cu instalatii de semnalizare automata cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere se realizeaza în conditiile prevazute la art. 69 alin. (2), precum si prin coborârea în pozitie orizontala a semibarierelor.
Art. 71
(1)Semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere se considera realizata chiar si numai în una din urmatoarele situatii:
a)prin aprinderea unei singure unitati luminoase a dispozitivului cu lumina intermitent-alternativa rosie;
b)prin functionarea sistemului sonor;
c)prin pozitia orizontala a unei singure semibariere.
(2)Circulatia rutiera se considera de asemenea interzisa si în situatia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.
Art. 73
(1)La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala se instaleaza indicatorul "Alte pericole", însotit de un panou aditional ce contine imaginea unei locomotive.
(2)Atunci când pe calea ferata industriala se deplaseaza un vehicul feroviar, circulatia trebuie dirijata de un agent de cale ferata.
SECTIUNEA 4: Marcajele
Art. 75
(1)Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau îndrumarea participantilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreuna cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completeaza sau le precizeaza semnificatia.
(2)Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice încalcarea acestuia.
(3)Marcajul format dintr-o linie continua aplicata pe bordura trotuarului sau la marginea partii carosabile interzice stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoteste un indicator de interzicere a stationarii, aceasta precizeaza lungimea sectorului de drum pe care este valabila interzicerea.
(4)Marcajul longitudinal format din linii continue care delimiteaza banda pe care este aplicat si un marcaj simbolizând o anumita categorie sau anumite categorii de vehicule semnifica faptul ca banda este rezervata circulatiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
Art. 78
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, daca manevra sau reglementarile instituite impun acest lucru.
Art. 79
(1)Marcajul cu linie discontinua poate fi simplu sau dublu si se foloseste în urmatoarele situatii:
a)marcajul cu linie discontinua simpla:
1.pentru separarea sensurilor de circulatie, pe drumurile cu doua benzi si circulatie în ambele sensuri;
2.pentru separarea benzilor de circulatie pe acelasi sens, pe drumurile cu cel putin doua benzi pe sens;
3.pentru marcarea trecerii de la o linie discontinua la una continua, în localitati acest marcaj nu este obligatoriu;
4.pentru a separa, pe autostrazi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulatie;
5.pentru marcaje de ghidare în intersectii;
b)marcajul cu linie discontinua dubla, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însotit de dispozitive luminoase speciale prevazute la art. 56.
(2)Linia continua se foloseste în urmatoarele situatii:
a)linia continua simpla, pentru separarea sensurilor de circulatie, a benzilor de acelasi sens la apropierea de intersectii si în zone periculoase;
b)linia continua dubla, pentru separarea sensurilor de circulatie cu minimum doua benzi pe fiecare sens, precum si la drumuri cu o banda pe sens sau în alte situatii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul politiei rutiere.
(3)În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continua si una discontinua alaturate, conducatorul de vehicul trebuie sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
(4)Pe drumurile cu circulatie în ambele sensuri prevazute cu o singura banda pe sens, pe distanta cuprinsa între indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor doua sensuri, marcajul de separare a sensurilor se executa cu linie continua.
Art. 80
(1)Marcajele de delimitare a partii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se executa la limita din dreapta a partii carosabile în sensul de mers, cu exceptia autostrazilor si a drumurilor expres, unde marcajul se aplica si pe partea stânga, lânga mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulatie. Aceste marcaje pot fi cu linie continua sau discontinua simpla.
(2)Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie sa o urmeze în traversarea unei intersectii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulatie nu sunt coliniare.
(3)Marcajele pentru interzicerea stationarii se pot realiza:
a)prin linie continua galbena aplicata pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a partii carosabile spre exteriorul platformei drumului;
b)printr-o linie în zig-zag la marginea partii carosabile.
(4)Marcajele prin sageti sunt folosite pentru:
a)selectarea pe benzi;
b)schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentara pentru vehicule lente, banda care se suprima prin îngustarea partii carosabile);
c)repliere, numai în afara localitatilor pe drumuri cu o banda pe sens si dublu sens de circulatie.
Art. 81
(1)Marcajul transversal constând dintr-o linie continua, aplicata pe latimea uneia sau mai multor benzi, indica linia înaintea careia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusa printr-un semnal luminos, printr-o comanda a agentului care dirijeaza circulatia, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale ferata, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. înaintea marcajului ce însoteste indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabila inscriptia "Stop".
(2)Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinua, aplicata pe latimea uneia sau mai multor benzi, indica linia care nu trebuie depasita atunci când se impune cedarea trecerii. înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabila un marcaj sub forma de triunghi având o latura paralela cu linia discontinua, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3)Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indica locul pe unde pietonii trebuie sa traverseze drumul. Aceste linii au latimea mai mare decât a oricaror alte marcaje.
(4)Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fata de axul drumului, indica locul destinat traversarii partii carosabile de catre biciclisti.
Art. 82
(1)În scopul sporirii impactului vizual asupra participantilor la trafic, pe partea carosabila se pot executa marcaje sub forma de inscriptii, simboluri si figuri.
(2)Pe autostrazi, pe drumurile expres si pe drumuri nationale deschise traficului international (E), la extremitatile partii carosabile se aplica marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducatorilor de autovehicule la iesirea de pe partea carosabila.
Art. 83
(1)Marcajele, cum sunt: sagetile, inscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participantilor la trafic indicatii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2)Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea directiei sau directiilor astfel indicate. Sageata de repliere care este oblica fata de axul drumului, aplicata pe o banda sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaza obligatia ca vehiculul care nu se afla pe banda indicata de sageata sa fie condus pe acea banda.
(3)Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completata cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosita pentru semnalizarea statiilor de autobuze si troleibuze, respectiv de taximetre.
(4)Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spatiul interzis circulatiei.
(5)Marcajele se pot aplica si pe ziduri de sprijin, parapete de protectie sau alte amenajari rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducatorilor de vehicule.
(6)Marcajele sunt de regula de culoare alba, cu exceptia celor ce se aplica pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare alba, neagra sau galbena si neagra, precum si a celor provizorii, folosite la organizarea circulatiei în zona lucrarilor, care sunt de culoare galbena, în zonele periculoase sau unde stationarea vehiculelor este limitata în timp, marcajele pot fi si de alte culori.
 
Art. 88
(1)Semnalele politistului care dirijeaza circulatia au urmatoarele semnificatii:
a)bratul ridicat vertical semnifica "atentie, oprire" pentru toti participantii la trafic care se apropie, cu exceptia conducatorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în conditii de siguranta. Daca semnalul este dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducatorilor de vehicule care se afla deja angajati în traversare;
b)bratul sau bratele întinse orizontal semnifica "oprire" pentru toti participantii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau directiile intersectate de bratul sau bratele întinseDupa ce a dat acest semnal, politistul poate coborî bratul sau bratele, pozitia sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participantii la trafic care vin din fata ori din spate;
c)balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumina rosie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifica "oprire" pentru participantii la trafic spre care este îndreptat;
d)balansarea pe verticala a bratului, având palma orientata catre sol, semnifica reducerea vitezei;
e)rotirea vioaie a bratului semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grabirea traversarii drumului de catre pietoni.
(2)Politistul care dirijeaza circulatia poate efectua semnal cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa depaseasca, sa treaca prin fata ori prin spatele sau, sa îl ocoleasca prin partea sa stânga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreasca.
(3)La efectuarea comenzilor prevazute la alin. (1) si (2), politistul poate folosi si fluierul.
Art. 89
(1)Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:
a)politistii de frontiera;
b)îndrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;
c)agentii de cale ferata, la trecerile la nivel;
d)personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice;
e)membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de învatamânt;
f)nevazatori, prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseaza strada.
(2)Persoanele prevazute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua si urmatoarele semnale:
a)balansarea bratului în plan vertical, cu palma mâinii orientata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;
b)rotirea vioaie a bratului, care semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversarii drumului de catre pietoni.
Art. 90
Persoanele prevazute la art. 88 alin. (1) si la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijeaza circulatia trebuie sa fie echipate si plasate astfel încât sa poata fi observate si recunoscute cu usurinta de catre participantii la trafic.
SECTIUNEA 7: Semnalele utilizate de conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara si obligatiile celorlalti participanti la trafic
Art. 92
(1)Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.
(2)Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate executa semnale cu bratul, cu sau fara baston reflectorizant, scos pe partea laterala dreapta a vehiculului. Acest semnal semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula în spatele autovehiculului politieiAcelasi semnal efectuat pe partea stânga a autovehiculului semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula pe banda din partea stânga în acelasi sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului politiei.
CAPITOLUL V: Reguli de circulatie
SECTIUNEA 1: Reguli generale
Art. 96
(1)Participantii la trafic sunt obligati sa anunte administratorul drumului public ori cea mai apropiata unitate de politie atunci când au cunostinta despre existenta pe drum a unui obstacol sau a oricarei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.
(2)Se interzice oricarei persoane sa arunce, sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante sau sa creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligata sa îl înlature si, daca nu este posibil, sa îi semnalizeze prezenta si sa anunte imediat administratorul drumului public si cea mai apropiata unitate de politie.
Art. 97
(1)Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de retinere omologate.
(2)Conducatorilor de autovehicule le este interzis sa transporte copii cu vârsta de pâna la 12 ani pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinuti în brate de persoane majore, în timpul deplasarii pe drumurile publice.
(3)Se interzice conducatorilor de autovehicule, precum si persoanelor care ocupa scaunul din fata sa tina în brate animale în timpul deplasarii pe drumurile publice.
(4)Se excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta:
a)conducatorii de autoturisme pe timpul executarii manevrei de mers înapoi sau care stationeaza;
b)femeile în stare vizibila de graviditate;
c)conducatorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transporta pasageri;
d)persoanele care au certificat medical în care sa fie mentionata afectiunea care contraindica purtarea centurii de siguranta;
e)instructorii auto, pe timpul pregatirii practice a persoanelor care învata sa conduca un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere.
SECTIUNEA 2: Utilizarea partii carosabile
Art. 101
Când drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situata lânga acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
Art. 102
Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de lânga acostament sau bordura, daca în sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora.
Art. 103
Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lânga axa drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Art. 105
Se interzice intrarea într-o intersectie chiar daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, daca din cauza aglomerarii circulatiei conducatorul de vehicul risca sa ramâna imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfasurarea traficului.
SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulatia vehiculelor
SUBSECTIUNEA 1: Pozitii în timpul mersului si circulatia pe benzi
Art. 106
(1)Pe un drum public prevazut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducatorii a doua autovehicule circula în aceeasi directie, dar pe benzi diferite, si intentioneaza sa se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stânga sa ocupe acea banda.
(2)Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfârseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda.
Art. 107
(1)La intersectiile prevazute cu indicatoare si/sau cu marcaje pentru semnalizarea directiei de mers, conducatorii de vehicule trebuie sa se încadreze pe benzile corespunzatoare directiei de mers voite cu cel putin 50 m înainte de intersectie si sunt obligati sa respecte semnificatia indicatoarelor si marcajelor.
(2)La intersectiile fara marcaje de delimitare a benzilor, conducatorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel putin 50 m înainte de intersectie, urmatoarele pozitii:
a)rândul de lânga bordura sau acostament, cei care vor sa schimbe directia de mers spre dreapta;
b)rândul de lânga axa drumului sau de lânga marcajul de separare a sensurilor, cei care vor sa schimbe directia de mers spre stânga. Când circulatia se desfasoara pe drumuri cu sens unic, conducatorii de vehicule care intentioneaza sa vireze la stânga sunt obligati sa ocupe rândul de lânga bordura sau acostamentul din partea stânga;
c)oricare dintre rânduri, cei care vor sa mearga înainte.
(3)Daca în intersectie circula si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua sau mai multe rânduri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lasând liber traseul tramvaiului.
(4)În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fara refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa opreasca în ordinea sosirii, în spatele acestuia, si sa îsi reia deplasarea numai dupa ce usile tramvaiului au fost închise si s-au asigurat ca nu pun în pericol siguranta pietonilorangajati în traversarea drumului public.
Art. 108
Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisa în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.
Art. 109
Daca în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule într-o anumita directie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în directia sau directiile indicate.
Art. 110
(1)În situatiile în care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea directiei de deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersectiei, iar daca exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
(2)Schimbarea directiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intra într-o intersectie circulând pe acelasi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stânga centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora.
(3)Amenajarile rutiere sau obstacolele din zona mediana a partii carosabile se ocolesc prin partea dreapta.
Art. 111
Se interzice circulatia participantilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul carora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul.
SUBSECTIUNEA 2: Semnalele conducatorilor de vehicule
Art. 112
Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare luminoasa, sonora sau cu bratul, dupa caz, înaintea efectuarii oricarei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.
Art. 113
(1)Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de cel putin 25 m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa îi determine pe acestia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.
(2)Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosita în zonele de actiune a indicatorului "Claxonarea interzisa".
(3)Se excepteaza de la prevederile alin. (2):
a)conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara când se deplaseaza în actiuni de interventii sau în misiuni care au caracter de urgenta;
b)conducatorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.
Art. 114
(1) Conducătorii de autovehicule şi tramvaie sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:
a) luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila în afara localitatilor, de la lasarea serii si pâna în zorii zilei, ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localitati, cât si în afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public;
c) luminile de întâlnire si cele de ceata pe timp de ceata densa;
d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele caretracteaza alte vehicule sau care transporta marfuri ori produse periculoase, în timpul zilei;
e) luminile de întâlnire atunci când ploua torential, ninge abundent ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum;
f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat catre înapoi;
g) luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, inclusiv la punerea în miscare a vehiculului de pe loc.
(2)Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Când conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula în fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de întâlnire de la o distanta de cel putin 100 m.
(3)Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de întâlnire cu cele de drum daca nu încalca astfel prevederile alin. (2).
(4)Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa NU pot fi conduse sau remorcate fara a avea în functiune pe partea stânga, în fata o lumina de întâlnire si în spate una de pozitie.
(5)Luminile de avarie se folosesc în urmatoarele situatii:
a)când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabila;
b)când vehiculul se deplaseaza foarte lent si/sau constituie el însusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;
c)când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. (5), conducătorii de autovehicule şi tramvaie trebuie să pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.
(7)Când circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca luminile de întâlnire.
Art. 115
Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se afla:
a)pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanta de cel putin 50 m;
b)în afara partii carosabile, pe un acostament consolidat;
c)în localitati, la marginea partii carosabile, în cazul motocicletelor cu doua roti, fara atas si a mopedelor, care nu sunt prevazute cu sursa de energie.
Art. 116
(1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depasirea, oprirea si punerea în miscare.
(2) Intenţia conducătorilor de autovehicule şi tramvaie de a schimba direcţia de mers, de a ieşi dintr-un rând de vehicule staţionate ori de a intraîntr-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau a celor care urmează să efectuezeîntoarceredepăşire ori oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor înainte de începerea efectuării manevrelor.
(3) Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor şi tramvaielor pe partea carosabilă se semnalizează cu lumina roşie din spate.
Art. 117
(1)Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum si ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau împinse cu mâna sunt obligati sa efectueze urmatoarele semnale:
a)bratul stâng întins orizontal atunci când intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stânga sau de a depasi;
b)bratul drept întins orizontal atunci când intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;
c)bratul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intentioneaza sa opreasca.
(2)Semnalele prevazute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel putin 25 m înainte de efectuarea manevrelor.
SUBSECTIUNEA 3: Depasirea
Art. 118
Conducatorul de vehicul care efectueaza depasirea este obligat:
a)sa se asigure ca acela care îl urmeaza sau îl preceda nu a semnalizat intentia începerii unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune în pericol sau fara a stânjeni circulatia din sens opus;
b)sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii;
c)sa pastreze în timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit;
d)sa reintre pe banda sau în sirul de circulatie initial dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra în conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic.
Art. 119
Conducatorul de vehicul care urmeaza sa fie depasit este obligat:
a)sa nu mareasca viteza de deplasare;
b)sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile sau a benzii pe care se deplaseaza.
Art. 120
(1)Se interzice depasirea vehiculelor:
a)în intersectii cu circulatia nedirijata;
b)în apropierea vârfurilor de rampa, când vizibilitatea este redusa sub 50 m;
c)în curbe si în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m;
d)pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si în tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite în aceste locuri vehiculele cu tractiune animala, motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distanta mai mare de 20 m, iar latimea drumului este de cel putin 7 m;
e)pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;
f)pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50 m înainte de acestea;
g)în dreptul statiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu refugiu pentru pietoni;
h)în zona de actiune a indicatorului "Depasirea interzisa";
i)când pentru efectuarea manevrei se încalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se încalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere;
j)când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitare a coliziunii;
k)pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule în asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulatie.
(2)Se interzice depasirea coloanei oficiale.
SUBSECTIUNEA 4: Viteza si distanta între vehicule
Art. 122
Se interzice conducatorilor de vehicule sa reduca brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptata, fara motiv întemeiat.
Art. 123
Conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h în localitati sau 50 km/h în afara localitatilor, în urmatoarele situatii:
a)la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;
b)în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mica de 50 m;
d)la trecerea pe lânga grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca acestea se afla în mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o singura banda de circulatie pe sens;
e)la trecerea pe lânga animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament;
f)când partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mâzga sau piatra cubica umeda;
g)pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare;
h)în zona de actiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00, precum si a indicatorului "Accident";
i)la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, când drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, în imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze în traversare;
j)la schimbarea directiei de mers prin viraje;
k)când vizibilitatea este sub 100 m în conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente.
Art. 125
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevrare înainte si înapoi sau prin viraj, conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze si sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula în acel moment niciun vehicul.
Art. 126
Se interzice întoarcerea vehiculului:
a)în locurile în care este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 142 lit. f,<intersectii>);
b)în intersectiile în care este interzis virajul la stânga, precum si în cele în care, pentru efectuare, este necesara manevrarea înainte si înapoi a vehiculului;
c)în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
d)pe drumurile cu sens unic;
e)pe marcajul pietonal;
f)în locurile în care este instalat indicatorul "întoarcerea interzisa".
Art. 127
(1)Pe drumurile publice înguste si/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lânga altele, este imposibila sau periculoasa, se procedeaza dupa cum urmeaza:
a)la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele;
b)la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul usor, conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele;
c)la întâlnirea unui vehicul care efectueaza transport public de persoane cu un vehicul de transport marfuri conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele.
(2)În cazul vehiculelor de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevra de mers înapoi revine conducatorului care urca, cu exceptia cazului când este mai usor si exista conditii pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu.
Art. 128
(1)Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a)în cazurile prevazute la art. 126 <întoarcerea>, cu exceptia lit. d)  ;
b)pe o distanta mai mare de 50 m;
c)la iesirea de pe proprietati alaturate drumurilor publice.
(2)În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicata, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducatorul acestuia este dirijat de cel putin o persoana aflata în afara vehiculului.
(3)Persoana care dirijeaza manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligata sa se asigure ca manevra se efectueaza fara a pune în pericol siguranta participantilor la trafic.
(4)Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
SUBSECTIUNEA 6: Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art. 129
(1)Vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificatia: "Drum cu prioritate", "Intersectie cu un drum fara prioritate" sau "Prioritate fata de circulatia din sens invers" are prioritate de trecere.
(2)Când doua vehicule urmeaza sa se întâlneasca într-o intersectie dirijata prin indicatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.
Art. 130
Conducatorul de vehicul care se apropie de intrarea într-o intersectie, simultan cu un autovehicul cu regim de circulatie prioritara care are înfunctiune semnalele luminoase si sonore, are obligatia sa îi acorde prioritate de trecere.
Art. 131
(1)La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehiculsemnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de lânga acostament sau bordura este obligat sa reduca vitezasi, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea în trafic.
(2)Conducatorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate de trecere pietonilor aflati pe partea carosabila pentru a urca în tramvai sau dupa ce au coborât din acesta, daca tramvaiul este oprit în statie fara refugiu.
Art. 132
Conducatorul vehiculului al carui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.
Art. 133
În cazul prevazut la art. 51 alin. (2), conducatorii vehiculelor sunt obligati sa acorde prioritate de trecere participantilor la trafic cu care se intersecteaza si care circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adreseaza.
Art. 134
La iesirea din zonele rezidentiale sau pietonale, conducatorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaza.
Art. 135
Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si în urmatoarele situatii:
a)la intersectia nedirijata atunci când patrunde pe un drum national venind de pe un drum judetean, comunal sau local;
b)la intersectia nedirijata atunci când patrunde pe un drum judetean venind de pe un drum comunal sau local;
c)la intersectia nedirijata atunci când patrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local;
d)când urmeaza sa patrunda într-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fata de cel care circula în interiorul acesteia;
e)când circula în panta fata de cel care urca, daca pe sensul de mers al celui care urca se afla un obstacol imobil. în aceasta situatie manevranu este considerata depasire în sensul prevederilor art. 120 lit. j);
f)când se pune în miscare sau la patrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alaturata acestuia fata de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare;
g)când efectueaza un viraj spre stânga sau spre dreapta si se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare;
h)pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.
SUBSECTIUNEA 7: Trecerea la nivel cu calea ferata
Art. 136
(1)La trecerea la nivel cu calea ferata curenta, conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusa si sa se asigure ca din partea stânga sau din partea dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
(2)La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligati sa se asigure ca din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
Art. 137
(1)Conducatorul de vehicul poate traversa calea ferata curenta prevazuta cu bariere sau semibariere, daca acestea sunt ridicate si semnaleleluminoase si sonore nu functioneaza, iar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este în functiune.
(2)Când circulatia la trecerea la nivel cu calea ferata curenta este dirijata de agenti de cale ferata, conducatorul de vehicul trebuie sa respecte semnalele acestora.
Art. 138
(1)Conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca atunci când:
a)barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau de ridicare;
b)semnalul cu lumini rosii si/sau semnalul sonor sunt în functiune;
c)întâlneste indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere" sau "Oprire".
(2)Vehiculele trebuie sa opreasca, în ordinea sosirii, în locul în care exista vizibilitate maxima asupra caii ferate fara a trece de indicatoarele prevazute la alin. (1) lit. c) sau, dupa caz, înaintea marcajului pentru oprire ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau de ridicare.
Art. 139
(1)În cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata, conducatorul acestuia este obligat sa scoata imediat pasagerii din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate, iar când nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
(2)Participantii la trafic, care se gasesc în apropierea locului unde un vehicul a ramas imobilizat pe calea ferata, sunt obligati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.
(3)Conducatorului de vehicul îi este interzis sa treaca sau sa ocoleasca portile de gabarit instalate înaintea cailor ferate electrificate, daca înaltimea sau încarcatura vehiculului atinge ori depaseste partea superioara a portii.
Art. 140
(1)La intersectarea unui drum public cu o cale ferata industriala, accesul vehiculelor feroviare se face numai dupa semnalizarea corespunzatoare si din timp de catre cel putin un agent de cale ferata.
(2)În cazul prevazut la alin. (1), conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentilor de cale ferata.
SUBSECTIUNEA 8: Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 141
(1)Conducatorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se îndeparteaza de acestea, sunt obligati sa actioneze frâna de ajutor, sa opreasca functionarea motorului si sa cupleze într-o treapta de viteza inferioara sau în cea de parcare daca autovehiculul are transmisie automata.
(2)În cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului în panta sau în rampa, pe lânga obligatiile prevazute la alin. (1) conducatorul trebuie sabracheze rotile directoare.
(3)În cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului în pasaje subterane sau în tuneluri, conducatorul acestuia este obligat sa opreasca functionarea motorului.
(4)În localitati, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa si pe partea stânga, daca ramâne libera cel putin o banda de circulatie.
(5)În afara localitatilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face în afara partii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.
(6)Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, în timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a masinilor si utilajelor autopropulsate utilizate în lucrari de constructii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tractiune animala ori a celor trase sau împinse cu mâna.
(7)Nu este permisa oprirea sau stationarea în tuneluri. în situatii de urgenta sau de pericol conducatorului de autovehicul îi este permisa oprirea sau stationarea numai în locurile special amenajate si semnalizate corespunzator. în caz de imobilizare prelungita a autovehiculului în tunel, conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca motorul.
Art. 142
Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
a)în zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisa";
b)pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta mai mica de 50 m înainte si dupa acestea;
c)pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte;
d)în curbe si în alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m;
e)pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25 m înainte si dupa acestea;
f)în intersectii, inclusiv cele cu circulatie în sens giratoriu, precum si în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25 m de coltul intersectiei;
g)în statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m înainte si dupa acestea;
h)în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stânjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducatorii celorlalte vehicule care circula în acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj;
i)în locul în care se împiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;
j)pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatiile "Drum îngustat", "Prioritate pentru circulatia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulatia din sens invers";
k)pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
l)pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stânjenita sau împiedicata;
m)pe partea carosabila a autostrazilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene (E);
n)pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1 m pentru circulatia pietonilor;
o)pe pistele pentru biciclete;
p)în locurile unde este interzisa depasirea.
Art. 143
Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:
a)în toate cazurile în care este interzisa oprirea voluntara;
b)în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisa" si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;
c)pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d)în dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;
e)în pante si în rampe;
f)în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decât cea permisa, ori indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitata" peste durata stabilita.
Art. 145
Se interzice conducatorului de autovehicul si pasagerilor ca în timpul opririi sau stationarii sa deschida ori sa lase deschise usile acestuia sau sa coboare fara sa se asigure ca nu creeaza un pericol pentru circulatie.
SUBSECTIUNEA 9: Alte obligatii si interdictii pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie
Art. 147
Conducatorul de autovehicul sau de tramvai este obligat:
1.sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia în vigoare;
2.sa circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate si admise si/sau la dimensiunile maxime admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse;
3.sa verifice functionarea sistemului de lumini si de semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii;
4.sa permita controlul starii tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în conditiile legii;
5.sa se prezinte la verificarea medicala periodica, potrivit legii;
6.sa aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducatorii de autovehicule începatori, daca are o vechimemai mica de un an de la obtinerea permisului de conducere.
Art. 148
Se interzice conducatorului de autovehicul sau de tramvai:
1. sa conduca un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberata fara drept de circulatie sau a carei valabilitate a expirat;
2. sa transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numarul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;
5. sa transporte copii în vârsta de pâna la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar daca sunt tinuti în brate de persoane majore;
6. sa transporte în si pe autoturism obiecte a caror lungime sau latime depaseste, împreuna cu încarcatura, dimensiunile acestuia;
7. sa deschida usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sa porneasca de pe loc cu usile deschise;
8. sa aiba în timpul mersului preocupari de natura a-i distrage în mod periculos atentia ori sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranta a lui si a celorlalti participanti la trafic;
9. sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante ori materiale ce pot pune în pericol siguranta circulatiei;
10. sa aiba aplicate pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare, înscrisuri ori accesorii, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât si din exterior;
11. sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta;
12. sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare luminoasa, care diminueaza eficacitatea acestora, precum si pe placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedica citirea numarului de înmatriculare sau de înregistrare;
13. sa lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda, sa opreasca motorul ori sa decupleze transmisia în timpul mersului;
14. sa foloseasca în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora;
16. sa circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisa;
17. sa conduca un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori al carui zgomot în mers sau stationare depaseste pragul fonicprevazut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate;
18. sa circule cu autovehiculul având placutele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul;
19. sa savârseasca acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalti participanti la trafic;
20. sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
21. sa arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante;
22. să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe vehicule din categoriile AM, A1, A2 şi A.
Art. 149
(1) Conducatorul de autovehicul sau de tramvai cu o vechime mai mica de un an de la data obtinerii permisului de conducere are obligatia de a aplica semnul distinctiv sub forma unui disc de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, care are în centru semnul exclamarii, de culoare neagra, cu lungimea de 60 mm si diametrul punctului de 10 mm, dupa cum urmeaza:
a) la autovehiculele din categoriile AM, A1, A2 şi A, în partea din spate, lângă numărul de înmatriculare sau înregistrare, după caz;
b) la celelalte autovehicule, pe parbriz, în partea din dreapta jos şi pe lunetă, în partea stângă jos;
c) la autovehiculul care nu este prevazut cu luneta, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe caroserie în partea din spate stânga sus;
d) la tramvai, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe luneta ultimului vagon în partea din spate stânga sus;
e) la autovehiculul care tracteaza o remorca, pe parbrizul autovehiculului în partea din dreapta jos si pe caroseria remorcii în partea din spate stânga sus.
(2)Conducatorului de vehicul prevazut la alin. (1) îi este interzis:
a)sa conduca autovehicule care transporta marfuri sau produse periculoase;
b)sa conduca vehicule destinate testarii sau cele pentru probe;
c)sa conduca vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim de taxi.
SUBSECTIUNEA 11: Remorcarea
Art. 153
(1)Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitatile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h.
(2)Motocicleta fara atas, precum si bicicleta pot tracta o remorca usoara având o singura axa.
Art. 154
Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai daca:
a)elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;
b)ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;
c)dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege;
d)elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile;
e)vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.
Art. 155
(1)În cazul ramânerii în pana a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducatorul ansamblului este obligat sa îl scoata imediat în afara partii carosabile sau, daca nu este posibil, sa îl deplaseze lânga bordura ori acostament, asezându-l paralel cu axa drumului si luând masuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupa caz, de remorcare.
(2)Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa, autovehiculul sau remorca acestuia care are defectiuni la sistemul de iluminare sau de semnalizare luminoasa nu poate fi tractat/tractata pe drumurile publice fara a avea în functiune, în partea stânga, în fata, o lumina de întâlnire si în spate, una de pozitie.
Art. 156
(1)Daca un autovehicul sau o remorca a ramas în pana pe partea carosabila a drumului si nu poate fi deplasat/deplasata în afara acesteia, conducatorul autovehiculului este obligat sa puna în functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiurile reflectorizante.
(2)Triunghiurile reflectorizante se instaleaza în fata si în spatele vehiculului, pe aceeasi banda de circulatie, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel încât sa poata fi observate din timp de catre participantii la trafic care se apropie. În localitati, atunci când circulatia este intensa, triunghiurile reflectorizante pot fi asezate la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât sa poata fi observate din timp de ceilalti conducatori de vehicule.
(3)Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducatorul poate folosi, pe timpul noptii ori în conditii de vizibilitate redusa, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.
(4)Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o ramânere în pana în locurile unde oprirea ori stationarea este interzisa.
(5)În cazul caderii din vehicule, pe partea carosabila, a încarcaturii sau a unei parti din aceasta, care constituie un obstacol ce nu poate fi înlaturat imediat, conducatorul este obligat sa îl semnalizeze cu unul dintre mijloacele prevazute la alin. (1)-(3).
Art. 157
(1)Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli:
a)conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b)autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu exceptia cazului când remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii;
c)remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul ale carui mecanism de directie si sistem de frânare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, în lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixata la elementele de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele;
d)conducatorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzator semnalelor efectuate de conducatorul autovehiculului tragator. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul noptii si în conditii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicate inscriptia "Fara semnalizare", precum si indicatorul "Alte pericole".
(2)Daca remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie sa se afle nicio persoana.
(3)Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti, cu sau fara atas, a autovehiculului al carui sistem de directie nu functioneaza sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheata ori zapadaSe interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.
(4)Prin exceptie de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al carui sistem de directie nu functioneaza numai în cazul când remorcarea se realizeaza prin suspendarea rotilor directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau sprijinirea rotilor directoare ale autovehiculului remorcat pe o platforma de remorcare.
(5)Conducatorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i punemotorul în functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fara a pune în pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic.
SUBSECTIUNEA 12: Zona rezidentiala si pietonala
Art. 158
(1)În zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis.
(2)Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza de cel mult 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sa nu stânjeneasca sau sa împiedice circulatia pietonilor chiar daca, în acest scop, trebuie sa opreasca.
Art. 159
În zona pietonala, semnalizata ca atare, conducatorul de vehicul poate intra numai daca locuieste în aceasta zona sau presteaza servicii publice "din poarta în poarta" si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stânjeneasca ori sa împiedice circulatia pietonilor si, daca este necesar, sa opreasca pentru a permite circulatia acestora.
SECTIUNEA 5: Circulatia pe autostrazi
Art. 169
(1)Conducatorii de autovehicule care intra pe autostrazi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe prima banda a autostrazilor si sa nu stânjeneasca în niciun fel circulatia acestora.
(2)Conducatorii de autovehicule care urmeaza sa paraseasca autostrada sunt obligati sa semnalizeze din timp si sa se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).
CAPITOLUL VII: Sanctiuni contraventionale si masuri tehnico-administrative
Art. 183
Conducatorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al politistului rutier sau, dupa caz, al politistului de frontiera este obligat sa ramâna în vehicul, cu mâinile pe volan, iar ceilalti pasageri sa nu deschida portierele, respectând indicatiile politistului.
Art. 221
(1)Perioada de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se reduce la 30 de zile, la cererea titularului, daca sunt îndeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a)a fost declarat admis la testul de verificare a cunoasterii regulilor de circulatie;
b)a obtinut permis de conducere cu cel putin un an înainte de savârsirea faptei;
c)în ultimii 3 ani de la data savârsirii faptei pentru care se solicita reducerea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce nu a beneficiat de o astfel de masura;
d)în ultimii 2 ani de la data constatarii contraventiei pentru care se aplica sanctiunea contraventionala complementara nu a mai avut suspendata exercitarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie.
(2)Conducatorul de autovehicul sau tramvai nu beneficiaza de reducerea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce, daca:
a)perioada de suspendare a fost majorata, conform legii;
b)a cumulat, din nou, cel putin 15 puncte de penalizare în urmatoarele 12 luni de la data expirarii ultimei suspendari a exercitarii dreptului de a conduce;
c)a fost implicat într-un accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, iar rezultatul testarii aerului expirat sau al probelor biologice a stabilit ca a condus vehiculul în timp ce se afla sub influenta alcoolului;
d)sanctiunea contraventionala complementara s-a dispus ca urmare a neopririi la trecerea la nivel cu calea ferata când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt în functiune.

CURS DE MECANICA

Cunoașterea elementelor principale de mecanică va ajuta conducătorul auto să conducă eficient, să menajeze și să înțeleagă defectele autovehiculului ce pot interveni în timpul funcționării.

Definiții legale în transporturile rutiere:

Vehicul – este un sistem mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare. Se utilizează pentru transportul de persoane și/sau bunuri ori efectuarea de servicii sau lucrări.

Autovehicul  -  reprezintă vehiculul care se deplasează prin propulsie. Troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Nu sunt considertate autovehicule mopedele, vehiculele care se deplasează pe șine (tramvaie), tractoarele folosite în exploatările agricole și forestiere, precum și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public.

Automobil – este autovehiculul care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane  și/sau bunuri. Troleibuzul este considerat automobil. Nu sunt considerate automobile tractorul și mașina autopropulsată pentru lucrări.

Autoturism – este automobilul care, prin construcție este destinat transportului de persoane, bagaje sau bunuri. Acesta are un număr maxim de 9 locuri pe scaune, inclusiv șoferul.

Remorcă – vehicul fără motor destinat tractării de către un autovehicul sau tractor.

Remorcă ușoară - remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depășește 750 kg;

Semiremorca - remorca a carei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor;

Masă totală maximă autorizată - masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă.


Capitolul 1 - Motorul

Reprezintă mașina de forță cu ajutorul căreia se transformă energia termică degajată prin arderea unui combustibil în energie mecanică. În majoritatea cazurilor, motoarele folosite la automobile sunt cele cu ardere internă cu piston.

CURS DE PRIM-AJUTOR

Primul ajutor cuprinde totalitatea măsurilor care se aplică imediat în cazul unei urgenţe medicale până la sosirea serviciului de urgenţă sau până la intervenţia unui medic specialist.

Este importantă cunoașterea acordării primului ajutor, astfel încât persoanele care au nevoie de ajutor să aibă mai multe șanse de recuperare sau de supraviețuire.

Conducătorul auto care constată existența unui accident soldat cu victime are urmatoarele obligații:

- să oprească imediat la locul accidentului;

- să îndepărteze persoanele curioase;

- să folosească trusa de prim ajutor;

- să ceară ajutorul persoanelor din jur (dacă se aflaă la fața locului, este de preferat o persoană calificată);

- să debaraseze victima;

- să pozitioneze victima în funcție de leziunile pe care le prezintă;

- să îndepărteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea împiedica sau îngreuna respirația și circulația normală a sângelui;

- să stabilească prioritățile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator, hemoragie, fracturi);

- să trateze rănile si arsurile, dacă este cazul;

- să evite manevrele inutile care ar putea agrava starea victimei;

- să apeleze imediat la cea mai apropiată unitate sanitară;

- să asigure transportul victimei la spital;

- să urmărească pe timpul transportului funcția respiratorie si cea cardiacă a victimei precum și oprirea hemoragiilor existente;

- să comunice cadrelor medicale ora producerii accidentului, ce masuri de prim ajutor s-au acordat, ora si minutul aplicării garoului, medicamentele administrate si dacă au parut schimbări importante în starea victimei, comparativ cu momentul producerii accidentului;

- să comunice cadrelor medicale dacă s-a produs decesul și ora la care acesta a avut loc;

- să anunțe organele de poliție, acest lucru se face apelând numărul unic de urgențe 112.

- să se întoarcă la locul accidentului, în cazul în care a însoțit victima la spital și este parte implicată în accident;

- să indice organelor de anchetă, cât mai exact, locul victimei si al vehiculului, dacă acestea au fost deplasate între timp;

- să nu șteargă urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;

- să prezinte organelor de anchetă martorii prezenți în momentul producerii accidentului;

 

COMPONENTELE TRUSEI DE PRIM AJUTOR

Trusa de prim ajutor trebuie sa conțină următoarele produse:

  1. Instrumentar:

- foarfece – 1 buc;

- dispozitiv pentru respirație gură la gură – 1 buc.

B) Materiale sanitare:

- atelă - 2 buc;

- plasture - o rolă;

- leucoplast  2,5 cm/ 2,5 cm - o rolă;

- comprese de tifon sterilizate - 5 pachete;

- fașă tifon sterilizate - 5 pachete;

- fașă elastică 5 cm/4m - 2 bucăți;

- bandaj triunghiular din pânză  L=80mm - 2 buc;

- vată medicinală sterilizată - 20 grame;

- Pansament steril absorbant diferite dimensiuni – 4 buc;

- garou - 1 buc;

- mănuși de unică folosință - două perechi.

C) Medicamente:

- soluție dezinfectantă cu alcool sanitar  70-50 ml;

- pansament cu rivanol - 5 bucați;

- analgezic (ex: Algocalmin);

- antispastice (ex: Scobutil);

- antiinflamator (ex: Paduden).

D) Materiale diverse:

- ace de siguranță - 6 bucați;

- broșura cu intrcțiunile de prim ajutor - 1 buc;

- listă conținut trusă sanitară.

 

STABILIREA URGENTELOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

În urma unui accident pot fi rănite mai multe persoane iar scoaterea lor din autovehicul trebuie făcută cât mai rapid și executată cât mai corect.

Acest lucru se va face prin ridicare și nu prin tragere sau împingere, astfel încât capul, gâtul si trunchiul victimei să fie menținute pe cât posibil în același plan. Astfel evitandu-se agravarea leziunilor existente sau apariția altora.

Stabilirea urgențelor se face prin identificarea simptomelor caracteristice fiecarei stări a accidentatului.

Urgente de gradul I (accidentații în stare de comă sau șoc)

A. accidentații cu stop respirator.

B. accidentații cu stop cardiac.

C. accidentații care prezintă arsuri pe suprafața corpului.

A. Stopul cardio - respirator:

Respirația este o funcție vitală, de bază. Numarul respirațiilor la un adult este de 14-16 ori pe minut.

Stopul cardio - respirator este reprezentat prin încetarea funcţiei cardiace şi respiratorii. Dacă acestă disfuncţie, fie cardiacă, fie respiratorie nu este remediată rapid, poate conduce la decesul vitimei.

Susținerea respirației sau repunerea în activitate a circulației se realizeaza prin nanevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Stopul respirator este reprezentat prin oprirea brusca a activitatii pulmonare, mai este cunoscut sub denumirea de asfixie.

Semne de recunoaștere:

- diminuarea mișcărilor respiratorii sau oprirea acestora;

- învinețirea pielii, a feței in special;

- puls rapid;

- pierderea cunoștinței.

Pentru a verifica respirația unei victime se poate folosi o coală de hârtie, care se pune deasupra narilor iar dacă accidentatul respiră aceasta se va mișca, sau o oglindă care se va aburi în cazul în care victima respiră.

Resuscitarea respirației se poate efectua prin:

- Respiratia gura la gura:

- se așază victima pe spate cu umerii ridicați (pentru acest lucru se poate folosi un material moale, rulat care se va pune sub omoplați);

- se apleacă capul victimei spre spate și i se ține bărbia ridicată;
- cu o mână strângeți nările victimei între degetul mare și cel arătător iar cu cealaltă mână îi mentineți bărbia ridicată și îi deschideți gura;
- inspirati normal, vă aplecați în față si cu gura dumneavoastră
acoperiți gura victimei complet;
- expirați uniform aerul în gura victimei și în același timp verificați dacă se produce ridicarea cutiei toracice. O respirație trebuie sa dureze cam o secundă;
- se menține capul victimei aplecat și bărbia ridicată. Verificați dacă pieptul coboară dupa ce ați introdus aerul;
- inspirați din nou si efectuati o a doua respirație gură la gură;
- repozitionați-vă corespunzător mâinile si continuați cu alte 30 de compresii toracice.

 

- Metoda respiratiei gură la nas:

Acestă metodă se folosește atunci când nu se poate deschide gura victimei.

Insuflațiile se vor face prin nările victimei, gura rămânând închisă.

 

B. Stopul cardiac:

 

Apare atunci cand inima incetează să mai bată. Sangele nu mai este pompat în organele corpului, deci nu mai există puls iar persoana iși pierde cunoștința și nu mai respiră.

Pentru ca victima sa își revină și să-și reia funcțiile vitale, intervenția trebuie facută rapid, inima să reînceapă să bată, sângele sa circule si respirația să asigure nevoia de oxigen.

 

Semne de recunoaștere:

- pulsul este slab sau absent;

- pierderea reflexelor;

- pupilele sunt mărite;

- greutate la respirație;

- transpirații reci;

- pierderea cunoștinței.

În cazul unui stop cardiac resuscitarea se va face prin masaj cardiac extern.

Verificarea activității cardiace se face prin palparea pulsului la gât sau prin ascultarea bătăilor inimii, apropiând urechea de pieptul victimei.

Primul ajutor in cazul unui stop cardiac:

Victima va fi poziționată pe spate, pe o suprafață dură și dreaptă.

Capul victimei va fi așezat astfel încât căile respiratorii să fie libere (se va ridica bărbia iar capul se va înclina spre spate)

Se va asigura circulația sângelui în organism prin efectul de pompă al inimii.

Acesta se execută cu ajutorul parții posterioare a palmelor de la ambele mâini puse una peste cealaltă, mâna stângă va fi poziționată cu degetele înspre direcția capului iar cea dreaptă se va pune transversal peste cea stângă, având brațele întinse vertical, pentru a se transmite greutatea corpului salvatorului.

Compresiunile vor fi scurte și regulate și sunt cuprinse între 80 și 100 pe minut la adult si la copil și 120 pentru sugar.

Masajul cardiac se continuă până la reluarea bătăilor inimii.

 

C. Arsurile:

 

Sunt accidente provocate de căldura sub diferite forme, de agenți chimici, electricitate sau iradiații.

Ele pot provoca diferite afecțiuni care sunt determinate direct de mărimea suprafeței arse, profunzime și modul de evoluție a leziunii locale.

Clasificarea arsurilor

a) În funcție de mărimea arsurii pe suprafața corpului pot fi:

- sub 15 % din suprafața corpului.

- între 15-30 % din suprafața corpului.

- între 30-40 % din suprafața corpului.

- peste 40-50 % din suprafața corpului.

 

b) După profunzimea arsurii acestea pot fi:

- arsuri de gradul 1: sunt acele arsuri care afectează epidermul (stratul superficial al pielii) și se manifestă printr-o roșeață. De regulă aceste arsuri se vindecă mai repede, în general în două - trei săptămâni;

- arsuri de gradul 2: sunt acele arsuri care afectează epidermul (stratul superficial al pielii) si o parte a dermului (stratul mijlociu al pielii). Apar vezicule cu conținut lichidian. Aceste arsuri necesită dezinfectare și punerea unui pansament steril.

- arsuri de gradul 3: sunt acele arsuri care distrug epidermul, dermul și hipodermul (stratul profund al pielii). În cazul acestor arsuri se impune spitalizarea într-un centru specializat iar recuperarea se va face într-o perioadă mai lungă de timp.

 

Primul ajutor in caz de arsuri:

- flăcările se vor stinge prin acoperirea victimei cu o pătură.

- zonele arse se vor acoperi cu pansamente sterile.

- în cazul arsurilor chimice, arsura va fi spălată cu apă din abundență.

- peste plagă nu se vor aplica dezinfectante, unguente sau prafuri.

- pe timpul transportului către spital, pentru ca victima să mențină o   temperatură confortabilă va fi învelită cu o haină sau o pătură.

 

Urgențele de gradul II (accidentații cu hemoragii):

Hemoragia reprezintă sângele scurs dintr-un vas sanguin.

În corpul uman cantitatea de sânge variază destul de mult depinzând de factori precum vârstă, sex, stare de sănătate, etc. Bărbații au mai mult sânge în corp decât femeile chiar dacă acestea au aceeași înălțime și greutate ca a bărbaților respectivi.

Un adult cu o greutate medie, între 70 - 81 kg are între 4,7 - 5,5 litri de sânge iar un copil cu o greutate între 30 - 40 kg va avea aproximativ jumătate din cantitatea de sânge a unui adult.

Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcție de cantitatea de sânge pierdut.

Astfel în funcție de cantitatea sângelui pierdut hemoragia poate fi:

- mică (mai puțin de 500 ml);

- medie sau mijlocie (1/3 din cantitatea de sânge);

- mare (aproximativ jumatate din cantitatea de s&aciracirc;nge);

- letală (mai mult de jumatate din cantitatea de sânge).

După tipul vasului prin care sângele circulă, hemoragiile pot fi:

- arteriale (sângele va curge ritmic în plagă iar culoarea sa va fi roșu deschis);

- venoase (sângele va curge în valuri iar culaorea sa va fi roșu închis);

- capilare (sângele mustește in plagă).

După locul în care se scurge sângele pot fi:

- sângerări exteriorizate (sângele se scurge într-un organ care comunică cu exteriorul);

- sângerări interne (sângele se scurge intr-o cavitate închisă);

- sângerări externe (sângele apare în mod direct, la suprafața corpului).

Semnele care duc la recunoașterea unei hemoragii sunt:

- amețeală;

- paloare (culoare palidă);

- agitație;

- puls rapid;

- frisoane;

- respirație accelerată;

- leșin.

Primul ajutor in cazul unei hemoragii

- victima va fi poziționată pe spate, astfel încât capul acesteia să fie mai jos decât nivelul trunchiului, acest lucru ajutând la irigarea mai ușoară a creierului;

- se va stabili tipul de hemoragie.

- oprirea hemoragiei:

- în cazul unei hemoragii venoase se va aplica pe plagă o compresă sterilă de tifon, pe acesta un tifon si apoi se fixează.

- în cazul unei hemoragii arteriale se va ridica membrul rănit deasupra inimii apoi căutăm punct de compresie arterială.

- în cazul unei hemoragii capilare se va aplica un pansament compresiv.

Atunci când gravitatea hemoragiei pune în pericol viața victimei și sângerarea nu poate fi oprită prin alte mijloace, se va aplica un garou.

Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru oprirea sângerarii în cazul unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel, de obicei în cazul plăgilor membrelor. Acesta se aplică deasupra rănii, pentru a micșora presiunea arterială în zona plăgii. În absența unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravată, șnur, elastic etc.

Garoul se așază deasupra rănii, dar fără a atinge rana și trebuie să fie suficient de lung pentru a putea fi înfășurat de 2 ori pe membrul respectiv. Odată aplicat acesta nu se mai lărgește si nu se mai mișcă. De acesta se va atașa un bilet pe care se vor specifica ora si data când a fost aplicat.

 

- garoul nu poate fi menținut aplicat unei victime mai mult de două ore, după mai mult de două ore se pot afecta tesuturile.

 

- la fiecare 15 minute se va slăbi pentru scurt timp garoul, pentru a permite alimentarea cu sange a membrului.

 

- pe timpul transportului către spital, pentru evitarea apariției frisoanelor victima va fi învelită cu o haină sau o pătură.

-  în cazul în care accidentatul este conștient, se recomandă ca acesta să fie hidratat (fară bauturi cu conținut alcoolic).

Rana (plaga)

Rana reprezintă o ruptură a țesuturilor corpului, cauzată de o tăietură, de o lovitură sau o leziune, devenind astfel o poartă de intrare a microbilor în organism.

În funcție de profunzime acestea pot fi:

- excaviații (zgârieturi);

- superficiale (interesează straturile pielii);

- profunde (masa musculară, vasele de sânge, diferite organe, nervi).

Primul ajutor in cazul unei răni (plagă):

- se va curăța, se va dezinfecta și se va pansa rana;

- se degresează și se curăță tegumentele din jurul plăgii, întotdeauna acest lucru facându-se dinspre marginea rănii catre exterior. Pentru acest lucru se va folosi apă și săpun;

- rana se dezinfectează cu antiseptice (apă oxigenată, alcool medicinal, alcool iodat);

- în cazul rănilor profunde nu se vor folosi sunstanțe dezinfectante, pentru că acestea ar putea pătrunde în interior și ar leza organele interne;

- nu se vor îndeparta corpurile străine care au pătruns adânc în mușchi sau în alte țesuturi, deoarece acest lucru ar putea declanșa o hemoragie gravă;

- deasupra plăgii se vor aplica comprese sterile (niciodată nu se va aplica vată)

care se vor fixa cu feși de tifon sau de leucoplast;

- zona rănită se va așeza în poziție de repaus;

- se va transporta victima la spital.

 

Urgențe de gradul III (entorse, luxații și fracturi )

 

Entorsa: reprezintă o leziune traumatică a unei articulații provocată de executarea bruscă a unei mișcări dincolo de limitele fiziologice, fără a fi urmată de o deplasare permanentă a oaselor sau a ligamentelor.

Cele mai des întâlnite sunte cele la nivelul gleznei, genunchiului, pumnului și a degetelor.

Tipuri de entorse:

- entorsă ușoară, apare când fibrele ligamentelor se supraântind sau se rup uşor;

- entorsă moderată, apare când fibrele ligamentelor se rup, dar fără să ducă la o ruptură completă;

- entorsă severă, apare atunci când unul sau mai multe ligamente se rup complet iar zona este dureroasă, umflată şi colorată albastru-negru.

Semne de recunoaștere:

- un sunet ca o pocnitură;

- durere;

- sensibilitate a zonei afectate;

- umflare;

- culoarea se va modifica (negru-albastrui)

Măsuri de prim ajutor in cazul unei luxații:

- se va imobiliza zona afectată;

- se vor aplica comprese cu apă rece sau gheață;

- se vor administra calmante;

- se va evita utilizarea membrului lezat;

- rănitul va fi transportat la spital.

Luxația (scrântitură): reprezintă o deplasare a extremităţilor osoase unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale.

Cele mai des întâlnite sunt cele la nivelul umărului, gleznei, soldului și a cotului.

În funcție de poziția pe care a căpătat-o segmentul distal lezat, luxațiile pot fi:

- luxații dorsale;

- luxații volare;

- luxații laterale.

Semne de recunoaștere:

- deformarea articulației;

- imobilitatea articulației afectate;

- durere și modifiarea culorii pielii din jurul zonei traumatizate.

Primul ajutor în cazul unei luxații:

- zona afectată trebuie imobilizată cu o atelă sau cu o eșarfă și se recomandă evitarea folosirii membrului lezat;

- transportarea victimei la spital, este important ca tratamentul să fie făcut de o persoană instruită corect, deoarece repoziţionarea incorectă a articulaţiei poate produce lezarea suplimentară a acesteia şi a structurilor adiacente.

Fractura: reprezintă ruptura unui os sau a unui cartilaj al unui membru al corpului.

Cel mai fecvent, acestea apar la nivelul membrelor iar cei mai predispuși la producerea fracturilor sunt persoanele în vârstă, datorită elasticității mai mici a oaselor.

Fracturile pot fi:

- închise (pielea rămâne intactă);

- deschise (există o rană deschisă până la nivelul osului rupt).

Semne de recunoastere:

- durere spontană;

- deformarea regiunii;

- vânătaie;

- lipsa transmiterii mișcărilor.

Primul ajutor în cazul unei fracturi:

- victima va fi poziționată în funcție de zona fracturată;

- curățarea, dezinfectarea si pansarea;

- imobilizarea provizorie a regiunii afectate, acest lucru se face cu ajutorul atelelor;

- calmarea durerii prin administrarea unor calmante;

- rănitul va fi transportat la spital.

Transportul accidentaților

Un factor important este transportul victimei datorită complicațiilor ce pot apărea în urma manevrelor făcute pentru a urca victima în Ambulanță sau în lipsa acesteia în oricare alt mijloc de transport.

În timpul mobilizării, victima trebuie manevrată cu atenție iar ridicarea și așezarea sa pe targă să se efectueze cu ajutorul mai multor persoane care se vor așeza la capul și la picioarele celui ce trebuie ridicat.

Această menevră trebuie făcută prin ridicare și nu prin tragere sau împingere, astfel încăt capul, gâtul și trunchiul să fie menținute în același plan.

Poziția victimei trebuie să rămână și pe timpul transportului identică cu cea în care i s-a acordat primul ajutor la locul accidentului.

Poziția tărgii trebuie sa fie întotdeauna cea orizontală, iar victima trebuie poziționată cu capul înspre direcția de deplasare.

Odată începute, manevrele de resuscitare cardio - respiratorie vor fi continuate și pe timpul transportului.

În funcție de leziuni și de starea pe care victima o prezintă poziționarea va fi:

- în cazul unor luxații, entorse sau fracturi poziția corecta va fi cea de repaus (inactivitate);

- în cazul unor hemoragii mari, victima va fi poziționată pe spate cu membrele inferioare ridicate la 30-40 grade față de poziția trunchiului;

- în cazul unui stop cardio - respirator poziția victimei va fi cea pe spate;

- în cazul unor fracturi de antebraț, maxilar sau mandibulă, poziția victimei va fi șezând;

- în cazul unei fracturi costale iar victima este conștientă, acesta va fi poziționată semiașezat cu spatele sprijinit,  iar în cazul în care acesta este inconștientă va fi poziționată lateral pe pertea bolnavă;

- în cazul unei fracturi craniene, victima va fi poziționată orizontal, pe o parte;

- în cazul unei fracturi de coloană vertebrală, victima fiind conștientă va fi poziționată pe spate iar daca victima este inconștientă va fi poziționată pe spate cu corpul lateral.

CONDUITA PREVENTIVA

Reprezintă comportamentul participantului la trafic ce are drept scop evitarea producerii accidentelor rutiere prin adaptarea modului de deplasare în condiții atmosferice nefavorabile, de drum, de vizibilitate și de intensitatea fluxului de vehicule. Dar și limitarea consecințelor accidentelor dacă acestea sunt iminente.

Înaintea pornirii la drum în baza conduitei preventive conducătorul auto trebuie să țină cont de următoarele elemente:

- odihna: un lucru foarte important, mai ales atunci când trebuie parcurs un drum lung sau pe timp de noapte;

- să se informeze asupra condițiilor meteorologice și să fie pregatit pentru orice fel de condiții atmosferice ce ar putea fi întâlnite: ploaie, ninsoare, îngheț;

- să conceapă un traseu de bază dar și unul de rezervă;

- starea fizică și psihică să fie bună.

În vederea eliminării accidentelor de circulație, conduita preventivă este caracterizată prin:

- anticiparea situațiilor ce pot genera eventuale pericole atât pentru tine cât și pentru ceilalți participanți la trafic;

- evitarea accidentelor pe cale de a se produce;

- alegerea celei mai bune variante pentru a ieși dintr-un accident ce nu a putut fi evitat cu consecințe minime;

- adaptarea modului de delpasare la condițiile de drum, trafic, vizibilitate si condiții meteo.

Factorii principali ai conduitei preventive:

- cunoștințele teoretice și practice;

- îndemânarea;

- vigilența;

- prevederea (intuiția);

- judecata.

Cunoștințele teoretice și practice: prin aceasta se presupune buna pregătire în domeniu și modul cum conducătorii auto își însușesc cunoașterea prevederilor actelor normative, care reglementează circulația pe drumurile publice, precum și cunoștințele și capacitățile legate de conducerea autovehiculului.

Îndemânarea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa cu ușurință, corect si rapid toate menevrele de conducere a autovehiculului.

Aceasta se formează cu timpul, după executatarea manevrelor și operațiunilor în trafic de cât mai multe ori. Odată formate ca şi automatisme ele vor putea constitui premise pentru o conducere în siguranţă.

Lipsa de îndemânare în executarea corectă a manevrelor, duce la producerea unor evenimente neplăcute atât pentru conducatorul autovehiculului cât și pentru ceilalți participanți la trafic. De exemplu: oprirea motorului, blocarea circulației, etc.

Vigilența; reprezintă capacitatea conducătorului auto de a observa atent tot ceea ce se întâmplă în jurul său în tipul conducerii unui autovehicul și de a fi pregătit să acționeze imediat pentru a evita producerea unui accident.

Atenția conducătorului auto trebuie să fie sporită în permanență la tot ceea ce se întâmplă și se petrece pe drum, la modul de funcționare al propriului vehicul dar și la celelalte elemente de circumstanță ce pot fi întâlnite in trafic.

Menținearea stării de vigilență nu trebuie manifestată ca o stare de încordare, ca o teamă de a nu da greși, deoarece acest lucru duce la acumularea starii de oboseală și de stres.

Toate simțurile unui conducător auto (văzul, auzul, simțul olfactiv, simțul tactil) sunt solicitate de vigilență.

Diminuarea vigilenţei este determinată de:

- oboseală;

- consumul de alcool;

- consumul de substanțe stupefiante;

- starea psihică;

- viteza ridicată;

- convorbirile la telefonul mobil;

- consumul de alimente în timpul condusului;

- fumatul în timpul condusului;

- discuțile și gesturile pasagerilor din autovehicul;

- mânuirea aparaturii muzicale.

Prevederea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a anticipa situaţiile din trafic şi modul de desfăşurare a acestora.

Această capacitate presupune intuirea greșelilor celorlalți participanți la trafic și aplicarea celor mai bune soluții pentru evitarea evenimentelor rutiere.

Prevederea poate fi:

- imediată: atunci când se referă la evenimentele ce se produc în timpul conducerii automobilului.

De exemplu:

- să se aprindă luminile de întâlnire:, ori de câte ori este necesar pentru a putea fi bine văzut de către ceilalți participanți la trafic;

- angajarea în depășire, numai atunci când conducătorul autovehiculului este sigur că manevra poate fi executată în siguranță;

- reducerea vitezei de deplasare, pentru a putea evita la timp situațiile apărute în trafic sau la nevoie pentru a opri.

îndepărtată: se referă la raționamentul conducătorului auto  înainte de a pleca la drum, asupra posibilităţii producerii unor evenimente, în vederea prevenirii producerii lor. Recomandându-se pregătirea automobilului şi a conducătorului auto în funcție de traseul ce urmează a fi parcurs.

De exemplu:

- stabilirea în prealabil a traseului ce urmează a fi parcurs, conducătorul auto trebuie să se documenteze de starea drumului și condițiile climatice din zonele respective;

- să se asigure că autovehiculul funcționează în parametrii optimi, stergătoarele funcționează, semnalizarea funcționează, nivelul de ulei din baia de ulei este corespunzător, starea penurilor este corespunzătoare, farurile sunt reglate și luminează corespunzător.

Judecata: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a gândi logic pentru a fi capabil să aleagă cea mai bună variantă pentru ieșirea dintr-o situație periculoasă apărută în trafic.

Judecata trebuie să fie:

- promptă: când reacția apare fără întârziere atunci când conducătorul a sesizat pericolul;

- selectivă: alegerea celor mai bune soluții pentru evitarea pericolului;

- corectă: atunci când în urma decizilor luate soluția aleasă s-a dovedit a fi cea mai bună, accidentul a fost evitat sau a avut consecințe minime.

 

Accidentul:

Accidentul reprezintă lucrul neprevăzut care întrerupe mersul normal al traficului rutier provocând avarierea, rănirea ori decesul.

Comportamentul prin care un participant la trafic previne și evită produceera unui accident în urma încălcării normelor de circulație rutiere a celorlalți participanți la trafic (atât pietoni cât și conducători de vehicule) constituie baza conduitei preventive.

Conduita preventivă în ceea ce privește un accident rutier se definește astfel:

- anticiparea situațiilor care ar putea duce la producerea accidentelor;

- evitarea accidentelor pe cale de a se produce;

- alegerea celei mai bune soluții pentru ieșirea dintr-un accident de circulație care nu a mai putut fi evitat cu minimum de consecințe.

 

Starea fizică și psihică a conducătorului auto:

Principalii factori care infuențează starea fizică și psihică a conducătorului auto sunt:

- oboseala;

- alcoolul;

- medicamentele;

- drogurile.

Oboseala

Reprezintă slăbirea capacităților de muncă, cauzată de un efort fizic sau intelectual prelungit.

Efectele oboselii:

- reduce capacitatea de a prevedea și de a analiza situațiile din trafic;

- dificultăți de concentrare, neatenție;

- aprecierea greșită a vitezei și a distanțelor;

- creșterea timpului de reacție;

- observarea întârziată a semnalelor și a indicatoarelor din trafic;

- adormirea sau ațipirea la volan, cauza multor accidente grave de circulație.

Din punct de vedere al producerii oboselii aceasta poate fi:

- oboseală acumulată înaintea plecării la drum.

Cauze:    

- odihna insuficientă;

- starea sănătății;

- efortul, atăt fizic cât si intelectual.

- oboseală acumulată în timpul conducerii.

Cauze:

- conducerea autovehiculului un timp îndelungat. Se recomandă ca la fiecare 2 ore de condus să se facă pauză minim 15 minute;

- numărul mare de manevre (opriri, porniri, schimbarea vitezelor, întoarceri etc);

- vizibilitatea redusă. Datorată întunericului sau a condiților meteo nefavorabile (ceață, ploaie torențială, ninsoare abundentă);

- conducera cu viteze mari. Datorită vitezei mari de deplasare câmpul vizual se va micșora.

Alcoolul:

Alcoolul consumat sub orice formă, ajunge în sânge și produce modificări ale stării fizice și psihice.

Alcoolemia reprezintă cantitatea de alcool etilic, exprimată în grame, aflată într-un litru de sânge. De exemplu o alcoolemie de 1%, înseamnă că într-un litru de sânge se află 1 gram de alcool etilic.

Alcoolemia se poate măsura în aerul expirat sau prin probe de sânge.

Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

Recoltarea probelor biologice se face în instituţii medicale autorizate sau în instituţii medico-legale şi se efectuează numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.   

În România, Codul Rutier prevede o limită de 0,8 g/l alcool pur în sânge dincolo de care apare răspunderea penală.

Pentru a conduce în siguranță ai nevoie de o vedere bună, de o judecata corectă și de timpi rapizi de reacție. Alcoolul distorsionează toate cele 3 simțuri menționate, prin urmare, abilitatea de a conduce un autovehicul în siguranță este diminuată indiferent de cantitatea de alcool consumată.

Medicamentele:

Medicamentele reprezintă una din cauzele care duc la producerea unor modificări comportamentale acționând negativ asupra stării fzice și psihice, diminuând astfel capacitatea de a conduce autovehicule.

Principalele grupe de medicamente contraindicate conducătorilor auto sunt:

- tranchilizantele: acele medicamente care produc somnolență, reduc capacitatea de concentrare și diminuează randamentul fizic și psihic;

- antidepresivele: acele medicamente care produc uneori stări de irascibilitate, diminuează capacitatea de efort și a stării de concentrare;

- sedativele: acele medicamente care produc somnolență și reduc coordonarea mușchilor datorită slăbiciunii apărute la nivelul acestora;

- analgezicile: acele medicamente care se manifestă prin agitația psihomotorie sau prin stări de euforie.

Drogurile

Drogurile sunt substanțe de origine vegetală, animală sau minerală care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă substanțe care provoacă toleranță și dependență.

În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.

Viteza de deplasare, distanța între vehicule, distanța de frânare:

Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză maximă adimisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.

Limita maximă de viteza în localitați este de 50 km/h.

Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.

Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.

Limitele maxime de viteză, în afara localităților, sunt:

a) pe autostrăzi, 130 km/h;

b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E), 100 km/h;

c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu o viteză sub limita minimă admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neașteptată, fară un motiv întemeiat.

Se recomandă ca distanța față de autovehiculul din față să fie una suficientă astfel încât să se evite eventualele coliziuni produse în urma unor reduceri ale vitezei sau a unor frânări bruște.

Prin spaţiu de frânare se înţelege distanţa parcursă din momentul sesizării obstacolului până la oprirea vehiculului.

Spațiul de frânare este direct influențat de viteză, cu cât viteza este mai mare cu atât spațiul de frânare va fi mai mare.

De asemenea condițile meteo sunt și ele un factor important, un carosabil umed sau alunecos influențează distanța de frânare.

Conducătorilor de vehicule le este interzis să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără un motiv întemeiat.

 

Autovehiculele sunt montate cu sisteme de siguranță care au rolul de a ajuta conducătorul în situații critice:

 

- sistemul ABS previne blocarea roților în momentul frânării.

- sistemul ASR previne patinarea roților în momentul plecării de pe loc.

- sistemul ESP intervine atunci când apare tendința de derapare, stabilizând traiectoria dorită de conducător.

 

Factorii de influență asupra capacităților conducătorului auto:

- factorii perturbatori externi: indicatoarele de semnalizare rutieră amplasate în locuri greu de observat, iluminatul slab al drumurilor publice;

- factorii perturbatori interni: supraâncărcarea autovehiculului;

- factorii perturbatori umani: oboseala, medicamentele, consumul de alcool.

 

Siguranța conducătorilor auto (centura de siguranță, tetierele, airbag-ul)

 

Centura, împreună cu tetierele și airbagurile, sunt menite ca, în cazul unei coliziuni frontale, laterale, din spate sau a unei răsturnări, să asigure o poziție fixă între scaune, a conducatorului auto și a ocupanților, astfel ca leziunile produse, în special la nivelul capului și coloanei vertebrale, să fie evitate.

 

Centura de siguranță:

 

Purtatul centurii de siguranță este obligatorie, însă foarte mulți evită să o folosească din comoditate sau invocând motive de genul: “sunt un șofer bun, mie nu mi se poate întâmpla...”.

Statisticile arata ca, în urma unui accident grav, majoritatea victimelor care nu au avut centura de siguranță, nu au supraviețuit, iar celelalte nu au scăpat fără traumatisme care să le marcheze existența.

Cei mai expuși leziunilor grave sunt ocupanții banchetei din spate, ei neputând fi protejați de airbaguri, deoarece majoritatea autovehiculelor nu dispun de sistem airbag și pentru ocupanții banchetei din spate.

Există însă și situații când purtatul centurii de siguranță poate fi scutit:

- persoanele care dețin un certificat medical în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă;

- femeile care prezintă o stare vizibilă de graviditate;

- examinatorul (aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului);

- instructorul auto (atuci când se află în dreapta, având elevul la volan);

- taximetristul (cât timp clientul se află în maşină).

 

Tetierele:

 

Rolul principal al tetierelor este de a împiedica mișcările bruște ale capului, în cazul lovirii din spate a autovehiculului, prevenind astfel o posibilă fracturare a coloanei cervicale.

 

Airbag-ul (perna de aer):

 

Scopul principal al unui airbag este de a diminua efectelor unui impact, ajutând la scăderea inerției pe care o are corpul uman atunci când mașina se lovește.

Însă airbag-ul nu protejează pasagerul de diverse îndoituri ale caroseriei, ci folosește doar la atenuarea șocului pe care îl poate avea corpul.


Condițiile de drum nefavorabile (aderența, derapajul, acvaplanarea):
 

Condițiile de drum sunt în mod direct influențate de starea vremii și de carosabil.

 

Aderența:

Reprezintă fenomenul care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare, realizându-se astfel mișcarea vehiculului.

Aderenta masinii depinde de o serie de factori asupra cărora avem mai mult sau mai putin control. De exemplu: starea anvelopelor, rapiditatea manevrării direcției, viteza de deplasare, etc.

 

Alți factori nu depind însa de noi, ci de variabile precum:
- starea carosabilului (umezeală, noroi, polei, nisip, zapadă afânată, zapadă bătătorită, pavaj de piatră cubică);

-  soluția constructivă a mașinii (tracțiune față/spate, 4x4 selectabil, 4x4 permanent);
- condițile meteo (vânt puternic, ploaie torențială, etc.);
- dotările speciale ale mașinii (ABS, Controlul stabilității, ESP, ASR, etc).

 

Derapajul:

 

Este o consecință a aderenței scăzute și a manevrării incorecte a autovehiculului.

 

Principala cauză a derapajului este viteza excesivă, rezultănd astfel pierderea stabilității autovehiculului în urma frânării excesive și neadaptării vitezei la condițiile de carosabil alunecos sau umed.

 

Atunci când autovehiculul intră într-un derapaj, trebuie să se ridice piciorul de pe frână iar volanul să se miște lin în sensul invers al derapării.

Dacă roțile din față derapează, mașina va începe să alunece înafara carosabilului. În această situație este recomandat să încetiniți și țineți controlul asupra volanului, ca mașina să meargă drept.

Daca roțile din spate derapează, spatele mașinii se va mișca, alunecând în ambele părți. În această situație este recomandat să mențineți volanul în direcția alunecării, până ce mașina nu mai derapează și roțile vin în contact cu șoseaua, apoi mișcați volanul în direcția opusă alunecării, pentru a îndrepta mașina.

Dacă toate patru roțile derapează, mașina va aluneca înainte, în linie dreaptă, ca și cum ar fi o sanie. În această situație este recomandat să vă păstrați calmul și să încetiniți treptat, ridicând piciorul de pe accelerație, menținând controlul asupra volanului, în direcția de mers. Astfel, în momentul în care roțile aderă din nou la sosea, va veți putea continua drumul.

Acvaplanarea:

Acvaplanarea apare atunci când anvelopele mașinii nu mai fac contact direct cu asfaltul, deoarece între cele două suprafețe există o peliculă de apă.

Datorită vitezei excesive sau a uzurii accentuate a anvelopelor, apa nu mai poate fi evacuată rapid prin canalele pneului.

Efectul poate fi o pierdere a controlului vehiculului prin reducerea posibilităților de manevrare sau frânare.

Situații de conduită preventivă

Conduita preventivă pe timp de vară

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- temperaturi foarte ridicate;

- apar ploi torențiale însoțite de descărcări electrice;

- traficul este aglomerat.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de drum și de trafic;

- asigurați-vă o stare fizică și psihică bună înainte de plecarea la drum, deoarece din cauza temperaturilor ridicate oboseala se instalează foarte rapid;

- să se sporească atenția deoarece copii se află în vancanță și se pot juca pe carosabil sau în apropierea lui;

- traficul este mai diversificat, apar bicicliști, mopede, căruțe, etc.

 

Conduita preventivă pe timp de primăvară

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- starea carosabilului;

- condițiile climaterice;

- aglomerația.

Măsuri de conduită preventivă:

- după ieșirea din iarnă carosabilul poate sa fie degradat, prezintă fisuri și gropi;

- la începutul primăverii sunt prezente fenomenele meteorologice care reduc vizibilitatea, ceața și ninsoarea;

Odată ce vremea începe să se încălzească, zăpada se topește acoperind carosabilul cu polei sau gheață;

- marcajele de pe sosea pot fi șterse parțial sau total, acest lucru putând afecta încadrarea pe banda a conducătorilor auto;

- fluxul de mașini este mult mai mare, deci stresul și oboseala cresc.

 

Conduita preventivă pe timp de toamnă

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

 - aglomerația traficului;

- condițile meteo;

- starea fizică și psihică.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția deoarece traficul este aglomerat, sunt întâlnite în trafic toate tipurile de utilaje și mașini agricole;

- adaptarea vitezei la condițiile meteo, condițiile de vizibilitate și condițiile de drum. Vremea se răcește, apar ploile și ceața iar ziua se micșorează;

- schimbarea vremii de la cald la rece poate afecta starea fizică și psihică.

Unele persoane sunt mai sensibile decât altele la schimbările vremii, cum ar fi presiunea, umiditatea și temperatura.

Durerile se pot agrava, mai ales cele reumatice (70% dintre persoanele care au probleme cu articulațiile spun că durerea este mai mare atunci când vremea se răcește).

Efecte asupra psihicului sunt: iritabilitate crescută, oboseală, lipsa de concentrare și insomnii.

 

Conduita preventivă pe timp de iarnă

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- condițile meteo;

- starea carosabilului;

- autovehiculul patinează sau derapează.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare la condițile meteo, apar ninsorile abundente care pot fi însoțite de vânturi puternice;

- înainte de a pleca la drum conducătorul auto trebuie să se informeze despre starea vremii asupra drumurilor ce urmează a fi străbătute;

- drumurile sunt acoperite de zăpadă și gheață, lucru care influențeză în mod direct distanța de frânare.

Se recomandă mărirea distanței față de autovehiculul care circulă în fața dumneavoastră, putând astfel să se evite eventualele situații neprevăzute.

Din cauza stării carosabilului autovehiculul poate patina sau derapa, iar pentru a se  evita acest lucru autoturismul trebuie echipat cu lanțuri antiderapante.

- să se sporească atenția, din cauza zăpezii abundent căzute, partea carosabilă se îngustează.

Pietonii folosesc și ei partea carosabilă și datorită viscolului și a pericolului de alunecare circulă cu privirea aplecată nemaifiind foarte atenți în jurul lor.

 

Conduita preventivă pe timp de noapte

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitatea redusă;

- orbirea temporară;

- oboseala.

 

Măsuri de conduită preventivă:

- noaptea vizibilitatea este mult redusă, atunci când vei circula în localitate pe timp de noapte se vor folosi luminile de drum, se va acorda atenție sporită traficului și se va reduce viteza de deplasare în apropierea trecerilor pentru pietoni.

- pot fi întâlnite drumuri neiluminate, iar vizibilitatea este afectată și mai mult dacă farurile nu sunt reglate corespunzător sau dacă parbrizul este murdar.

- nu folosiți faza lungă atunci când întâlniți un șofer din sens opus, nici atunci când va aflați în spatele unei mașini, destul de aproape de aceasta, pentru că îl veți orbi pe șofer prin oglinda retrovizoare.

În situația în care sunteți orbit de lumina farurilor unui autovehicul care circulă din sens opus trebuie să mențineți în funcțiune luminile de întalnire și să reduceți viteza de deplasare sau dacă este cazul să opriți până la trecerea autovehicului.

- evita să concuci atunci când ești obosit.

Oboseala la volan este printre cauzele frecvente ale accidentelor rutiere și de obicei acestea se lasă cu urmări dintre cele mai grave.

În cazul în care ai de parcurs o distanță mare și te simți obisit, este indicat să oprești în locuri special amenajate, cum sunt refugiile și să încerci să dormi măcar 15 minute.

 

Conduita preventivă pe timp de ploaie

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitatea redusă;

- acvaplanarea;

- aderența scăzută;

- spațiul de frânare crește.

Măsuri de conduită preventivă:

- asigurati-va o bună vizibilitate curațând parbrizul, geamurile laterale, luneta și deasemenea să vă asigurați buna funcţionare a stergătoarelor de parbriz și a sistemului de climatizare şi dezaburire;

- foarte importantă atunci când plouă este viteza de deplasare, care trebuie redusă până la 30km/h în interiorul localitătilor şi 50km/h în afara acestora;

- drumurile sunt alunecoase crescănd astfel distanța de frânare, este recomandat să păstrați o distanță suficientă față de vehiculul din fața dumneavoastră, astfel evitându-se eventualele situații neprevăzute;

Din cauza apei care ia contact cu praful de pe carosabil se formează un strat de mâzgă iar în acest caz aderența este una scăzută.

- dacă ploaia este una torențială, vizibilitatea va fi mult îngreunată iar conducătorul autovehiculului trebuie să oprească în afara părții carosabilului.

 

Conduita preventivă pe timp de ceață

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitate redusă;

- viteza de deplasare;

- oboseala conducătorului auto.

Măsuri de conduită preventivă:

- ceața poate veni în valuri, ceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu poți vedea la 10 metri în față la o vizibilitate aparentă de 100 metri și înapoi, în interval foarte scurt;

- circulă încet și prudent. Principala cauză a accidentelor constă în neadaptarea vitezei la condițile de vizibilitate și drum. Folosește luminile de avarie dacă este nevoie, pentru a te face cât mai vizibil pentru ceilalti participanti la trafic;
 

- în timpul conducerii folosește luminile de drum și de ceață, sistemul de climatizare și dezaburire. Niciodată să nu folosești faza de drum (faza lungă), acesta nu va face altceva decât să înrautățeacă situația, deoarece lumina lovește direct în ceață, făcând ca vizibilitatea să fie mult mai scazută;

 

- datorită concentrării atenției, oboseala apare rapid.

 

Conduita preventivă în mediul urban

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- numărul mare de intersecții și diversitatea acestora;

- aglomerația;

- numărul mare de indicatoare și marcaje rutiere;

- pietonii;

- insuficiența locurilor de parcare;

- oboseala acumulată.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de condițile de vizibilitate, de drum și de trafic;

- să se evite pe cât posibil orele de vârf ale circulației;

- să se sporească atenția, drumurile sunt foarte aglomerate și să se anticipeze eventualele manevre ale pietonilor sau a celorlalți participanți la trafic, evitându-se astfel evenimente neprevăzute;

- datorită numărului mare de manevre (opriri, întoarceri, încadrări pe bandă) se instalează oboseala și stările de nervozitate.

Încercați pe cât posibil să vă mențineți calmul și concentrarea la drum.

 

Conduita preventivă în mediul rural

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- starea drumurilor;

- lipsesc indicatoarele și marcajele rutiere;

- lipsa trotuarelor;

- prezența pe carosabil a animalelor.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de condițile de drum și de trafic;

- să se sporească atenția, în unele sate lipsesc trotuarele iar oamenii folosesc partea carosabilă, unele intersecții sunt nesemnalizate prin indicatoare sau prin marcaje rutiere sau veți putea întâlni turme sau animale nesupravegheate.

 

Conduita preventivă în tuneluri, pe poduri și sub poduri

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- spații înguste;

- vederea se adaptează mai greu.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția deoarece vederea se adaptează mai greu în urma trecerii de la lumina naturală la cea artificială;

- să se adapteze viteza în funcție de vizibilitate și condițiile de drum îngustat;

Prin construcția lor podurile nu permit evitarea accidentelor prin ieșirea pe acostament sau decor.

- podurile sunt amplasate peste cursurile de ape sau peste văi, ceea ce duce la o frecvență mai mare a apariției gheții și a poleiului.

 

Conduita preventivă la depășire

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- viteza de deplasare;

- angajarea într-o depășire fără a se asigura;

- depășirea bruscă a unui autovehicul și forțarea reintrării pe banda de deplasare;

- aprecierea greșită a vitezei autovehiculului care circulă din sensul opus.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care depășește:

- angajarea într-o depășire se face numai după ce conducătorul autovehicului se asigură atât din față cât și în spate, acesta se va angaja în depășire numai atunci când este sigur că manevra poate fi efectuată în deplină siguranță;

- să se asigure că cel depășit ți-a sesizat intenția de a depăși;

- să se aprecieze corect viteza de deplasare a autovehiculului care circulă din sens opus;

- să se mențină o distanță laterală suficientă față de autovehiculul depășit.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care este depășit:

- atunci când un autovehicul urmează să fie depășit, nu trebuie să mărească viteza de deplasare și trebuie să se angajeze cât mai aproape pe marginea din dreapa a părții carosabile pentru a nu stânjenii în vre-un fel pe cel ce s-a angajat în depășire;

- să se sporească atenția și să se anticipeze eventualele situații care ar putea deveni periculoase.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care circulă din sens opus:

- să se reducă viteza de deplasare și să se evite o eventuală coliziune cu un autovehicul care nu a apreciat corect viteza de deplasare a celui ce circulă din sens opus și s-a angajat în depășire;

- să se sporească atenția și să se evite situațiile care ar putea deveni periculoase.

 

Conduita preventivă când se acordă prioritate

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- acordarea priorității pietonilor;

- neobservarea indicatoarelor.

 

Măsuri de conduită preventivă atunci când se acordă prioritatea de trecere:

- să se avertizeze din timp conducătorul auto care circulă la mică distanță în spate;

- să se sporească atenția asupra indicatoarelor rutiere și să se acorde prioritate pirtonilor, in orice situație;

- atunci când trebuie să oprească pentru acordarea priorității să nu se stânjenească circulația celorlalți participanți la trafic prin obligarea acestora să efectueze manevre suplimentare de ocolire, care pot provoca accidente.

 

Coliziunile

Coliziunile se pot produce:

- între două vehicule aflate în mers;

- între un vehicul aflat în mers și unul staționat, sau un alt obstacol fix.

Atunci când coliziunile se produc între două vehicule aflate în mers, după direcțiile de deplasare ale acestora, coliziunile pot fi:

- frontale (atunci când direcțiile de mers sunt opuse);

- laterale;

- din spate (direcțiile de mers sunt în același sens).

Factorii de risc în cazul coliziunilor frontale:

- viteza de deplasare;

- poziția în timpul mersului;

- circulația pe sensul opus.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se reducă viteza de deplasare și să se evite o eventuală coliziune cu un autovehicul care nu a apreciat corect viteza de deplasare a celui care circulă din sens opus și s-a angajat în depășire;

- ieșirea de pe partea carosabilă, pe partea dreaptă pentru a evita evetualele coliziuni;

- să se sporească atenția și să se anticipeze situațiile ce ar putea deveni periculoase.

 

Factorii de risc în cazul coliziunilor laterale:

- neasigurarea înaintea angajării în virajul la stânga;

- nerespectarea normelor de prioritate;

- neasigurarea atunci când se trece de pe o bandă pe alta.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția atunci când se circulă prin intersecții, indiferent dacă sunt sau nu dirijate, pentru a se evita eventualele acțiuni incorecte ale participanților la trafic;

- pastrarea unei distanțe laterale suficiente față de ceilalți participanți la trafic.

Factorii de risc în cazul coliziunilor din spate:

- nerespectarea distanței în mers față de vehiculul care circulă în față;

- neatenția și neanticiparea situațiilor ce ar putea deveni periculoase;

- aprecierea incorectă a distanței de oprire.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare la condițiile meteo, de vizibilitate, de trafic și de drum;

- să se păstreze o distanța suficientă și să se aprecieze corect distanța de oprire, mai ales atunci când carosabilul este acoperit cu polei, mâzgă, gheață;

- sporirea și concentrarea atenției asupra vehiculului din față pentru a observa din timp eventuale semnalizări și de a lua măsurile corespunzătoare.

You are here: